Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care se seamana, precum si atentia de care planta se bucura se datoresc: continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste substante, corespunzator cerintelor organismului uman; conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate; faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone cu climate si soluri foarte diferite; posibilitatilor de mecanizare integrala a culturii.
Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainii destinata fabricarii painii aliment de baza pentru un numar mare de oameni (dupa unele statistici, 35 40% din populatia globului). De asemenea, boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte industrii foarte diferite.
Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei, asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare, sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare.
Taratele reziduuri de la industria de morarit sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in proteine, lipide si saruri minerale.
Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin raspandita la noi, dar este practicata in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.
Sub aspect economic, cultura graului ofera avantajul ca este integral mecanizata. Totodata, graul este o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, deoarece paraseste terenul devreme si permite efectuarea araturilor de vara. Ca urmare, dupa grau poate fi semanata, in principiu, orice cultura; dupa recoltarea soiurilor timpurii de grau pot fi amplasate unele culturi succesive.
1. 2. BIOLOGIA GRAULUI 1. 2. 1. Raspandirea culturii graului Planta de grau se caracterizeaza printr-o mare plasticitate ecologica, ceea ce ii permite sa fie cultivata pe toate continentele, intre 66o latitudine nordica si 45o latitudine sudica, de la nivelul marii si pana la 3500 m altitudine. In deceniul trecut, pe glob s-au cultivat cu grau circa 230 milioane hectare, dar in ultimii ani suprafata a cunoscut o oarecare scadere, pana la 220 milioane hectare in 1992. Productia globala de grau a atins 599 milioane tone in 1991 si 563 milioane tone in 1992. Randamentul mediu mondial in ultimii ani a fost de 2370 2600 kg boabe/ha. Tarile mari producatoare si exportatoare de grau sunt: S. U. A., Canada, Australia, Argentina. Mari importatoare de grau sunt in prezent: China, Egipt, Japonia, si tarile fostei URSS.
In Romania, suprafetele cultivate cu grau au cunoscut modificari putin importante in ultimele decenii. Suprafetele cultivate in ultimii ani au ...
IACOB VIORICA - "COMPORTAREA CULTURII GRAULUI IN CONDITIILE CLIMATICE ALE ANULUI AGRICOL 1995 - 1996" - U. A. M. V. , IASI, VOL. 39, SERIA AGRONOMIE, 370 - 75, 1996
SAULESCU N. - "SOIUL DE GRAU COMUN DE TOAMNA FUNDULEA 4 SI UNELE PARTICULARITATI ALE REACTIEI SALE LA CONDITIILE DE MEDIU" - ANALELE I. C. C. P. T. FUNDULEA, VOL. LVI, 57 - 72, 1988
SEMENOV M. A. , PORTER J. R. - "CLIMATIC VARIABILITY AND THE MODELLING OF CROP YIELDS" - AGRICULTURAE AND FOREST METEOROLOGY, 73, 3/4, 265 - 83, 1995
TOMA LIANA DOINA - "COMPORTAREA CULTURII GRAULUI IN CONDITIILE CLIMATICE ALE ANULUI AGRICOL 1996 - 1997" - LUCRARI STIINTIFICE U. A. M. V. , IASI, SERIA AGRONOMIE, 1997
TOMA LIANA DOINA, ROBU T. - "FIZIOLOGIE VEGETALA" - EDITURA "ION IONESCU DE LA BRAD", IASI, 2000
HOPKINS W. G. - "INTRODUCTION TO PLANT PHYSIOLOGY" - JOHN WILEY, 1985
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
