Aspecte privind bolile orzului și combaterea lor

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 IMPORTANTA CULTURII ORZULUI
1.2 SISTEMATICA, ORIGINE, SOIURI
1.2.1 SISTEMATICA
1.2.2 ORIGINEA ORZULUI
1.2.3 SOIURI
1.3 COMPOZITIA CHIMICA A ORZULUI
1.4 SUPRAFETE CULTIVATE SI PRODUCTII OBTINUTE
1.5 PREZENTAREA PLANTEI
1.6 RADACINA ORZULUI
1.6.1 TULPINA
1.6.2 FRUNZA
2 PREZENTAREA MONOGRAFICA
2.1 ASEZAREA GEOGRAFICA
2.2 PROPIETATILE FIZICE ALE SOLULUI
2.3 PROPIETATILE HIDROFIZICE ALE SOLULUI
2.4 PROPIETATILE CHIMICE ALE SOLULUI
2.5 PROPIETATILE BIOLOGICE ALE SOLULUI
2.6 CLIMA
2.7 PRECIPITATIILE
2.8 UMIDITATEA ATMOSFERICA
2.9 INSOLATIA
2.10 REGIMUL EOLIAN
3 TEHNOLOGIA DE CULTURA A ORZULUI
3.1 ROTATIA
3.2 FERTILIZAREA
3.2.1 ROLUL PRINCIPALELOR ELEMENTELOR NUTRITIVE
3.2.1.1 ROLUL AZOTULUI
3.2.1.2 ROLUL FOSFORULUI
3.2.1.3 ROLUL POTASIULUI
3.2.2 ELEMENTELE NUTRITIVE SI REZISTENTA PLANTELOR LA BOLI
3.2.3 ROLUL MACROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI PLANTELOR LA BOLI
3.2.3.1 AZOTUL
3.2.3.2 FOSFORUL
3.2.3.3 POTASIUL
3.2.3.4 CALCIUL
3.2.3.5 MAGNEZIUL
3.2.4 ROLUL MICROELEMENTELOR IN SPORIREA REZISTENTEI PLANTELOR LA BOLI
3.2.4.1 BORUL
3.2.4.2 CUPRUL
3.2.4.3 MANGAN
3.2.4.4 ZINC
3.2.4.5 SILICIUL
3.2.5 APLICAREA INGRASAMINTELOR
3.2.5.1 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU AZOT
3.2.5.2 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU FOSFOR
3.2.5.3 APLICAREA INGRASAMINTELOR CU POTASIU
3.2.6 APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD
3.2.7 APLICAREA AMENDAMENTELOR
3.2.8 FERTILIZAREA LA ORZUL DE PRIMAVARA
3.3 LUCRARILE SOLULUI
3.3.1 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGATOARELE TIMPURII
3.3.2 LUCRARILE SOLULUI DUPA PREMERGAROARELE TARZII
3.4 SAMANTA SI SEMANATUL
3.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE
3.5.1 COMBATEREA BURUIENILOR
3.6 IRIGAREA CULTURII DE ORZ
3.7 RECOLTAREA ORZULUI
4 RUGINA ORZULUI
4.1 AGENTUL PATOGEN
4.1.1 COMBATERE
4.2 ARSURA FRUNZELOR DE ORZ (RHYNCHOSPORIUM SECALIS)
4.2.1 RASPANDIRE
4.2.2 SIMPTOME
4.2.3 AGENTUL PATOGEN
4.2.4 COMBATERE
4.3 RUGINA BRUNA A ORZULUI (PUCCINIA HORDEI)
4.3.1 RASPANDIRE
4.3.2 SIMPTOME
4.3.3 AGENTUL PATOGEN
4.3.4 COMBATERE
4.4 RUGINA GALBENA (PUCCINIA STRIIFORMIS F. SP. HORDEI)
4.4.1 RASPANDIRE
4.4.2 SIMPTOME
4.4.3 AGENTUL PATOGEN
4.4.4 COMBATERE
4.5 RUGINA NEAGRA (PUCCINIA GRAMINIS F. SP. HORDEI)
4.5.1 RASPANDIRE
4.5.2 SIMPTOME
4.5.3 AGENTUL PATOGEN
4.5.4 COMBATERE
4.6 INNEGRIREA SI GENUNCHEREA BAZEI TULPINII ORZULUI (GAUMANOMYCES GRAMINIS SIN. OPHIOBOLUS GRAMINIS)
4.6.1 RASPANDIRE
4.6.2 SIMPTOME
4.6.3 AGENTUL PATOGEN
4.6.4 COMBATERE
5 STAREA FITOSANITARA A CULTURII DE ORZ
6 MATERIAL SI METODA
6.1 AMPLASAREA EXPERIENTEI
6.2 METODE DE CERCETARE FOLOSITE IN DIAGNOZA BOLILOR SI STUDIUL AGENTILOR PATOGENI
7 REZULTATE OBTINUTE
8 CONCLUZII SI RECOMANDARI
8.1 IN URMA CERCETARILOR INTREPRINSE S - AU DESPRINS URMATOARELE CONCLUZII
8.2 RECOMANDARI
9 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate in cultura. Sunt dovezi ca el s-a cultivat inca din epoca de piatra. Dupa unele cercetari orzul a inceput sa fie cultivat acum 12000 ani, iar acum 7000 de ani a inceput sa fie cultivat pe scara larga. In Egipt primele cereale cultivate au fost orzul si meiul; graul a fost luat ulterior in cultura. Din scrierile ramase de la Herodot si Plinius rezulta ca, din orz egiptenii preparau o bautura alcoolica asemanatoare berii.

In Grecia antica orzul a fost multa vreme cereala principala, el constituind alimentul principal. In decursul timpului graul a inlocuit treptat orzul in alimentatia oamenilor, acesta din urma fiind folosit in hrana animalelor. Si in imperiul Roman cultura orzului era raspandita, painea de orz era consumata mai ales de populatia saraca si de sclavi. La chinezi orzul se numara printre cele 5 plante sfinte.

In alimentatia omului orzul detine un loc important in zona unde cultura are o pondere mai mare.

Orzul are sanse de reusita mai mare acolo unde graul reuseste mai putin; de aceea gasim orzul in unele zone cum ar fi: regiunea Arhanghelsk (dincolo de cercul polar de nord), Tibet, Pundjab (regiuni aflate la mare altitudine) sau zone din Africa de nord cum ar fi Algeria, Maroc, etc.

In alimentatie orzul este folosit sub diverse forme cum ar fi: -supe, sosuri obtinute din crupele de orz, sau hrana pentru sugari din crupele macinate; -surogat de cafea prin prelucrarea unor malturi speciale de orz; -diverse preparate din lapte cu malt, faina din malt pentru imbunatatirea celei de grau; -siropuri de malt pentru obtinerea fulgilor de cereale, a dulciurilor, a prafurilor de copt, chiar a unor medicamente; Painea de orz are calitati slabe datorita lipsei glutenului (este sfaramicioasa, necrescuta, greu digestibila). Faina de orz se amesteca cu faina de orz pentru obtinerea unei paini de calitate.

In hrana animalelor orzul are diverse utilizari: -boabele de orz sunt un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la ingrasat, cele producatoare de lapte si animalele tinere; - plantele de orz pot fi folosite in furajare, singure sau in amestec cu alte furaje (borceag de toamna) sub forma de masa verde, siloz sau fan; -pleava uscata datorita asperitatilor irita mucoasa tubului digestiv al animalelor de aceea se foloseste in amestec cu furaje suculente sau borhoturi.

-coltii de malt si borhotul de bere au o buna valoare furajera contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor.

Subsatntele nutritive din orz au o valoare nutritiva ridicata si o buna digestibilitate, iar paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grau, ovaz si secara. In industrie: -la fabricarea berii -ca materie prima in industria alcoolului, dextrinei, glucozei.

1. 2. Sistematica, origine, soiuri Sistematica Orzul apartine genului Hordeum, care cuprinde 27 de specii salbatice si 2 specii cultivate. Dintre speciile salbatice 16 sunt perene, iar restul sunt anuale. Speciile salbatice au importanta datorita ...

Bibliografie:

OBREJEANU G. - "MANUALUL INGINERULUI AGRONOM" - EDITURA AGROSILVICA, BUCURESTI, 1959

RADULESCU E. - "TRATAT DE FITOPATOLOGIE AGRICCOLA" - EDITURA ACADEMIEI, 1969

ZAMFIRESCU N. , VELICAN V. , SAVULESCU N. - "FITOTEHNIE" - VOL. 1, EDITURA AGROSILVICA, 1970

BAICU T. - "INDRUMATOR PENTRU FOLOSIREA PESTICIDELOR" - EDITURA CERES, 1979

GHEORGHIES CORNEL, VULPE OLGA - "CURS DE FITOPATOLOGIE" - IANB, 1982

BOLES I. - "ATLAS DE FITOPATOLOGIE AGRICOLA SI PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1983

BONTEA V. - "CIUPERCI PARAZITE SI SAPROFITE DIN ROMANIA" - EDITURA ACADEMICA, 1985

BAICU T. , STANESCU I. - "SISTEME DE COMBATERE INTEGRATA A BOLILOR SI DAUNATORILOR PE CULTURI" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1986

SMITH I. - "EUROPEAN HANDBOOK OF PLANT DISEASE" - BLACKWELL SCIENTIFIC PUBLICATION, OXFORD, LONDON, 1988

POPESCU GHEORGHE - "FITOPATOLOGIE" - EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 1993

BAICU T. , SESAN TATIANA - "FITOPATOLOGIE AGRICOLA" - EDITURA CERES, BUCUERESTI, 1996

BUDOI GHEOGRHE - "AGROCHIMIE" - VOL. 1: "SOLUL SI PLANTA", EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 2000

BUDOI GHEORGHE - "AGROCHIMIE" - VOL. 2: "INGRASAMINTELE, APLICAREA LOR, DOZE, CARACTERISTICI", EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 2000

GHEORGHIES C. - "CURS DE FITOPATOLOGIE" - USAMV, BUCURESTI, 2000

CIONTU COSTICA - "CURS DE AGROTEHNICA" - USAMV, BUCURESTI, 2000

GHEORGHIES C. , CRISTEA STELICA - "FITOPATOLOGIE" - VOLUMUL 1, EDITURA CERES, BUCURESTI, 2001

LEON SORIN MUNTEAN, IOAN BORCEAN, MIHAIL AXINTE, GHEORGHE ROMAN - "FITOTEHNIE" - EDITURA IOAN IONESCU DE BRAD, IASI, 2001

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Aspecte privind bolile orzului si combaterea lor
    • Anexe
      • Anexa1.xls
      • Anexa2.xls
      • Anexa3.doc
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc, xls
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2003
Nr fișiere:
6 fisiere
Pagini (total):
66 pagini
Imagini extrase:
93 imagini
Nr cuvinte:
20 231 cuvinte
Nr caractere:
106 367 caractere
Marime:
523.84KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Agronomie
Sus!