Rezultatele sapaturilor arheologice, marturiile cronicilor si documentelor, precum si analiza lexicului limbii romane, ne arata ca pescuitul a fost o indeletnicire foarte veche in tinutul carpato-dunarean si ca el a continuat neintrerupt din cele mai indepartate timpuri. Bogatia in ape a acestui tinut in primul rand prezenta Dunarii cu marile ei balti si cu afluentii si subafluentii ei explica faptul.
N-a fost insa o indeletnicire foarte veche, ci si una insemnata de-a lungul intregii lunci a Dunarii. Pentru multi dintre riveranii fluviului, pescuitul a reprezentat indeletnicirea principala, asigurandu-le nu numai hrana, dar si modul de a-si procura mai intai prin schimb, apoi prin bani celelalte lucruri necesare vietii.
Pescuitul a fost practicat inca din neolitic cu ajutorul celor trei unelte esentiale: undita, harponul sau ostia, si plasa; din acestea trei a derivat toata gama de unelte constatata mai tarziu, de-a lungul veacurilor, de forme diferite si de calitate imbunatatita; nu se poate spune insa ca intre neolitic si secolul al XX-lea s-a introdus vreo unealta importanta de esenta noua, asa cum s-a intamplat la vanatoare cu arma de foc. Caci pescuitul cu ajutorul substantelor toxice sau explozibile (varul nestins) a avut nu numai un caracter restrans la ape mici, mai ales de munte, dar a capatat pana la urma si unul ilicit.
Numarul pescarilor a fost considerabil in lunca Dunarii cu secole inainte de era noastra si apreciabil de-a lungul marilor afluenti ai fluviului. Manuirea plaselor mari (navodul, tifanul) a impus din capul locului organizarea grupelor de pescari, fiecare grupa avand in frunte un sef (vataf). Insemnatatea pescuitului in antichitate la gurile Dunarii este ilustrata de exportul insemnat de peste pe care-l facea orasul Histria, a carui economie se intemeia in primul rand tocmai pe acest export si ale carui vechi privilegii in domeniul pescuitului sunt intarite in timpul imparatului Traian.
Din timpul dominatiei romane in Dacia au ramas o serie de termeni de origine latina in legatura cu pestele, cu pescuitul si cu unele unelte, inlocuind termenii anteriori de origine dacica. Alta serie, de origine slava veche, a patruns in limba inaintasilor nostri in timpul conlocuirii slavo-romane, cei mai multi inlocuind la randul lor termenii corespunzatori anteriori, romanici, iar o parte privind forme noi ale stravechilor unelte. Alti termeni au fost luati de la greci si de la turci.
Pescuitul a continuat fara intrerupere in epoca migratiunilor sau a trecerii spre feudalism, precum si in feudalismul timpuriu. Izvoarele arata ca inca inainte de intemeierea tarilor romanesti, in secolele XII - XIII, pescuitul la Dunare aducea venituri remarcabile si alimenta un export insemnat.
Dupa intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei, stirile in legatura cu pescuitul devin tot mai numeroase. Ele se refera nu numai la marile balti din lunca Dunarii, din luncile afluentilor ei principali si din lunca Nistrului, dar si la apele de ...
BUSNITA A. , ENE C. - "PISCICULTURA, AMENAJARI PISCICOLE SI TEHNICA PESCUITULUI" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1977
DIACONESCU ST. , BURA M. , PASARIN B. , BUD I. , GROZEA A. - "TRATAT INTRODUCTIV PENTRU MICA ZOOTEHNIE" - VOL. II, "PISCICULTURA SI ACVACULTURA", EDITURA BIOTERRA, BUCURESTI, 2002
GIURESCU C - TIN - "ISTORIA PESCUITULUI SI A PISCICULTURII IN ROMANIA" - VOL. I, EDITURA ACADEMIEI ROMANE, BUCURESTI, 1964
KASZONI ZOLTAN - "CRESTEREA PESTILOR IN IAZURI SI HELESTEIE" - EDITURA CERES, BUCURESTI
POP M. - "NOTE DE CURS", 2001 - 2002
PASARIN B. , TRAIAN S. - "ACVACULTURA - INDRUMATOR PRACTIC" - EDITURA PIM, IASI, 2002
POJOGA I. - "PISCICULTURA MODERNA IN APELE INTERIOARE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1977
STAN T. , PASARIN B. - "CURS DE PISCICULTURA", 1997
VOICAN V. , RADULESCU I. , LUSTUN L. - "CALAUZA PISCICULTORULUI" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1981
VOICAN V. , RADULESCU I. , LUSTUN L. - "PRACTICA SELECTIEI SI REPRODUCERII LA PESTI" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1975
MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE - "NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU PISCICULTURA SI PESCUIT", 1997
"BULETINUL INSTITUTULUI DE CERCETARI PISCICOLE", 1, 1955
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
