Importanta deosebita a porumbului se datoreste nu numai potentialului productiv mai ridicat decat al tuturor celorlalte cereale ci si multiplelor utilizari ale boavelor si anume: a) in alimentatia omului, mai ales sub forma de faina din care se obtin diferite preparate culinare, ca boabe din care se prepara fulgi si floricele si mai rar ca boabe nemature, fierte sau coapte. Mai putin de 15% din productia mondiala actuala de porumb se foloseste direct, in hrana omului.
b) in furajarea animalelor, se utilizeaza fie la fabricarea nutreturilor combinate fie sub forma de boabe ajunse la coacerea in ceara transformate in pasta sau fulgi si insilozate.
Utilizarea porumbului ca nutret se datoreste valorii nutritive ridicate (1kg boabe echivaleaza cu 1, 17-1, 30 unitati nutritive si contine 70-80g proteina digestibila). Din productia de porumb circa 75-80% se foloseste in hrana animalelor.
Plantele de porumb ajunse la coacerea in lapte ceara tocate cu stiuleti cu tot si insilozate constituie un valoros nutret suculent.
Cocenii se folosesc ca furaj grosier dar tocati si insilozati cu adaos de melasa sau uree produc un furaj suculent valoros.
Dintr-un chintal de boabe de la care se separa embrionii, rezulta: 77kg faina sau 44l spirt sau 63kg amidon sau 71kg glucoza la care se adauga 1, 8-2, 7l ulei comestibil si 3, 6kg sroturi de embrioni.
Numeroase produse alimentare, furajere si industriale rezultate din porumb explica marea sa importanta actuala si de perspectiva.
Extinderea porumbului a fost favorizata si de urmatoarele insusiri. Comparativ cu celelalte cereale s-a dovedit mai productiv, mai rezistent la seceta si cadere; cu mai putine boli si daunatori; valorifica din plin precipitatiile din a doua jumatate a verii, irigatiile, gunoiul de grajd si ingrasamintele chimice; se poate cultiva in monocultura; reuseste ca planta furajera in miristea premergatoarelor timpurii; se cultiva in culturi mixte cu fasolea sau canepa de samanta; are coeficient ridicat de inmultire incat necesita cantitati mici de samanta.
I. 2 Istoric. Raspandire. Intrebuintari Istoric Porumbul, planta noua de cultura pentru Lumea Veche, este cultivat in patria sa de origine America din timpuri stravechi.
Cercetari arheologice au scos la iveala marturii in acest sens.
Astfel, vechimea culturii porumbului in America este dovedita prin numeroase resturi de stiuleti si de boabe gasite in locuintele preistorice ale triburilor indiene. In criptele tribului Incas din Peru s-au gasit chiar mai multe forme de porumb, fapt ce denota o vechime inca mai mare a acestei plante la acest trib decat la celelalte. De asemenea au fost descoperite numeroase vase cu sculpturi reprezentand fie planta intreaga, fie numai stiuletele.
Porumbul, ca principala planta alimentara, este prezent in manifestarile spirituale ale vechilor triburi, in credintele si mitologia lor.
In Mexic, bunaoara, din primele recolte de porumb se aduceau ofrande zeului agriculturii Cinteoll al carui nume deriva chiar de la numirea ...
GH. BILTEANU, AL. SALONTAI, C. VASILICA - "FITOTEHNIE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1991
GH. BILTEANU, V. BIRNAURE - "FITOTEHNIE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1989
BOTZAN M. - "CULTURI IRIGATE" - EDITURA AGROSILVICA, BUCURESTI, 1966
GH. BUTOI, GH. COMAROVSCHI, TR. POPA, P. SEBOK, AL. TOMA - "AGROFITOTEHNIE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, 1981
GH. MARIN - "CURS DE PEDOLOGIE" - EDITURA CEPROHART, BRAILA, 1999
M. A. A. - ANCA - "CARTEA FERMIERULUI AGRICOL" - EDITURA AGRIS, 1999
M. A. A. - ANCA - "CEREALE SI PLANTE TEHNICE" - COLECTIA 2001 - 2004
MUNTEANU L. , BORCEAN L. , AXINTE M. , ROMAN GH. - "FITOTEHNIE" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003
T. MURESANI SIPOS - "CULTURA PORUMBULUI" - EDITURA CERES, 1973
VASILIU MARIA - "FITOTEHNIE GENERALA SI SPECIALA" - CURS F. I. B. , BRAILA, 2005
VISINESCU I. - "SECETA. CARACTERISTICI, PARTICULARITATI SI CICLICITATE IN CONDITIILE AGROCLIMATULUI DIN CAMPIA ROMANA DE NORD - EST" - EDITURA VHL, 2003
CATALOG PIONEER, 2004
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
