Abordata intr-o viziune sistemica, activitatea specifica administratiei publice se desfasoara prin intermediul unei multitudini de forme institutionale ce constituie un angrenaj institutional, ale carui principii de organizare variaza in functie de problemele puse, de presiunile exterioare si de preocuparile proprii, dar care presupune si integrarea sa in mediul social, politic si economic existent cu multiple diferentieri in spatiu si timp.
Asadar, intr-o acceptiune generalizatoare, sistemul administrativ al unui stat sau uniuni de state poate fi definit ca un ansamblu coerent de structuri, institutii si reglementari interdependente prin care se infaptuieste activitatea de administratie publica, ca proces real.
In sensul teoriei sistemelor, sistemul administrativ apare ca un subsistem al mediului social, ce reprezinta, in acelasi sens, un sistem integrator, de mare complexitate.
Prin urmare, sistemul administrativ trebuie conceput ca parte integranta a sistemului social, aflata in interactiune permanenta si reciproca cu celelalte componente ale acestuia.
Astfel, pe de o parte, intereseaza modul cum mediul social furnizeaza administratiei publice impulsurile si sustinerea necesare indeplinirii misiunilor acesteia.
Pe de alta parte, se are in vedere faptul ca sistemul administrativ este in masura sa-si formeze propriile capacitati si sa-si cuantifice nevoile, influentand la randul sau asupra evolutiei mediului social.
La randul sau, sintagma mediu al sistemului administrativ (ecosistem) semnifica un ansamblu de elemente susceptibile de a exercita o influenta asupra functionarii sistemului sau care sunt influentate la randul lor, de catre acesta. Structurarea si functionarea sistemului administrativ sunt conditionate deci, in mod obiectiv, de alte elemente de structura ale societatii globale, legate intre ele printr-o serie de interactiuni; el comunica cu acest mediu prin informatii reciproce si prin procesul intrebare-raspuns. In acest proces, intrebarile acced catre sistemul administrativ printr-o retea de comunicatii si sunt complementare, atat intre ele, cat si cu cele care emana din interiorul sistemului administrativ insusi. La randul lor, raspunsurile pe care le da sistemul administrativ iau forma deciziilor si actiunilor concrete cu impact asupra evolutiei societatii.
Procesul de schimb si comunicare dintre sistemul administrativ si mediul exterior creaza doua situatii, si anume: pe de o parte, sistemul poate fi deschis asupra mediului, prin schimbul unui ansamblu diversificat de informatii, dar in acelasi timp, sistemul administrativ tinde sa-si creeze propriul determinism intern, limitandu-si densitatea comunicatiilor cu exteriorul; pe de alta parte, acest sistem se poate plasa intr-o situatie de dependenta sau sa incerce sa-si controleze si sa domine mediul, creand un centru autonom de putere si propriile valori.
In ipostaza de sistem distinct, dispunand de competente proprii, administratia publica se consolideaza pe baza unor ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
