Cuvintele cu sens abstract deriva de obicei, din termeni care la inceput se raportau la imagini cu totul concrete si materiale. Astfel, la originea sa, cuvantul norma servea in limba latina spre a denumi echerul. Plecand de la acceptiunea sa initiala, pur senzoriala, notiunea de norma s-a abstractizat prin uz ajungand sa nu mai desemneze obiectul material pe care se putea sprijini pentru a da unei miscari pur fizice directia cea buna, ci mijlocul abstract pe care te bazezi in buna dirijare a actiunilor de ordin psihologic.
De asemenea, asa cum latimea unui drum nu lasa disponibilitatea unor mici abateri sau devieri laterale pentru a ne putea acomoda unor eventuale imprejurari fortuite, tot asa o norma trebuie sa cuprinda o relativa toleranta, sa lase o latitudine intre limitele precise pe care le prescrie. Cu cat aceasta latitudine e mai redusa, frecventa cazurilor de incalcare a limitelor si a celor de insucces este mai mare.
In sens filozofic, norma e regula sau propozitia prescriptiva ce stabileste cum trebuie sa actioneze o persoana, in conditii determinate, pentru ca interventia sa se bucure de o apreciere favorabila.
Norma sociala presupune o atitudine constienta si activa, concretizata in alegerea unui anumit tip de comportament in cadrul anumitor limite; deci actiunea oamenilor, desi se bazeaza pe constiinta si vointa individuala, se desfasoara in cadrul unor conditionari complexe, in limitele carora exista o varietate de posibilitati de optiune, orientate astfel incat alegerea facuta sa nu lezeze interesele generale ale societatii sau ale unui grup social: alterum non laedere.
Dupa G. Martz sau P. Raymond, intre normele sociale si cele juridice nu ar fi nici o deosebire, facandu-se astfel abstractie de faptul ca primele au un caracter obiectiv, in timp ce ultimele sunt o creatie constienta a oamenilor. Pe de alta parte, alti autori, sociologi ai Dreptului cum ar fi E. Ehrlich sau H. Levy-Bruhl considera Dreptul ca fiind ansamblu de reguli obligatorii ce determina raporturile sociale impuse in orice moment de grupul caruia ii apartine, astfel incat normele juridice pot lua nastere la nivelul oricarui grup social.
Pentru o mai precisa delimitare si intelegere a reglementarii juridice a relatiilor sociale e necesara cunoasterea actiunii si a altor norme, a reglementarilor de natura extraconjugala sau metajuridica, punand accentul pe analiza relatiei Dreptului cu Morala, aspect larg si indelung cercetat in teoria dreptului.
Sistemul normelor sociale e alcatuit din urmatoarele categorii de norme: norme religioase, programe politice, reguli de buna-cuviinta, normele obisnuielnice, norme tehnice, preceptele etice si normele juridice.
Sectiunea a II-a Relatia dintre norma juridica si normele religioase Normele religioase apar ca ipotetice si conditionate, ele nefiind impuse printr-o autoritate rationala propiceA ; astfel, ele sunt comandate si formulate de divinitate.
Proiecte in retrospectiva istorica, multe norme sociale care aveau sa ...
MIRCEA DJUVARA - "ENCICLOPEDIE JURIDICA. TEORIA GENERALA A DREPTULUI. DREPT RATIONAL - IZVOARE SI DREPT POZITIV" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1995
EUGENIU SPERANTIA - "INTRODUCERE IN FILOSOFIA DREPTULUI" - TIPOGRAFIA CLUJ, 1946
NICOLAE POPA - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA ACTAMII, BUCURESTI, 1998
ION CRAIOVAN - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1997
IOAN CETERCHI, ION CRAIOVAN - "INTRODUCERE IN TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1996
M. LUBURICI, IOAN CETERCHI - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITAT DE UNIVERSITATEA "DIMITRIE CANTEMIR", BUCURESTI, 1992
DAN CIOBANU - "INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI" - BUCURESTI, 1991
GHEORGHE BOBOS - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA DACIA, CLUJ NAPOCA, 1996
GHE. LUPU, GHE. AVORNIC - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA LUMINA, CHISINAU, 1997
GENOVEVA VRABIE, SOFIA POPESCU - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA STEFAN PROCOPIU, IASI, 1993
GEORGIO DEL VECCHIO - "LECTII DE FILOZOFIE JURIDICA" - EDITURA EUROPA NOUA, TRADUCERE J. C. DRAGAN, REEDITARE, 1993
JEAN DABIN - "THEORIE GENERALE DU DROIT" - PARIS, 1964
LUDOVIC BIRO - "CONTRIBUTII LA STUDIUL NORMELOR JURIDICE PENALE DE INCRIMINARE" - "REVISTA ROMANA DE DREPT", NR. 9, 1968
IOAN CETERCHI - "UNELE ASPECTE PRIVIND NOTIUNEA NORMEI JURIDICE" - "REVISTA ROMANA DE DREPT", NR. 2, 1969
IOAN CETERCHI - "DESPRE STRUCTURA INTERNA A NORMEI JURIDICE" - "REVISTA ROMANA DE DREPT", NR. 7, 1964
VASILE SOPON"ASPECTE IN LEGATURA CU APLICAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE" - "REVISTA ROMANA DE DREPT", NR. 5, 1969
GHE. DARANGA - "APLICAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE IN CURSUL PROCESULUI PENAL" - "REVISTA ROMANA DE DREPT", NR. 3, 1970
P. VLAHIDE - "CUM SE APLICA NERETROACTIVITATEA LEGII" - "PALATUL JUSTITIEI", NR. 2, 1991
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
