Traim astazi intr-o societate in care drepturile omului sunt ridicate la rangul de principii constitutionale, sunt consacrate in documente variate, sunt invocate in relatiile interne si internationale, sunt receptate ca atare de comunitatea internationala. Traim o adevarata era a drepturilor. Ea se inscrie in cadrul unui lung si anevoios proces de recunoastere si garantare a tuturor drepturilor omului.
Proces a carui finalitate o reprezinta acea societate ideala in care drepturile omului sa fie atat de bine intelese si respectate incat sa nu mai fie nevoie de documente declarative in aceasta directie. Intr-un fel ne gasim in fata unui paradox: adoptam documente declarative de drepturi din ce in ce mai detaliate si mai cuprinzatoare, in ideea ca intr-o zi pur si simplu nu vom mai avea nevoie de ele, deci invocarea lor sa nu mai fie necesara. Poate ca aceasta finalitate este mult mai indepartata decat ne inchipuim. Dar in nici un caz atat de indepartata incat sa renuntam.
Problematica drepturilor omului a preocupat omenirea inca din antichitate. Din acele timpuri de inceput ale dezvoltarii civilizatiei umane s-a pus problema drepturilor cu care fiinta umana este inzestrata din nastere, acele asa-numite drepturi inalienabile, precum si acele drepturi pe care omul le dobandeste in raporturile sale implicite cu semenii sai, in cadrul societatii.
Originea ideii de drepturi fundamentale ale omului poate fi urmarita in trecut pana la marii ganditori ai antichitatii. O serie de filosofi greci au afirmat, cu destula putere de convingere, opozitia dintre ceea ce ei numeau dreptatea legala si dreptatea naturala. S-a sesizat, astfel, faptul ca legile statului nu reflecta intotdeauna si in modul cel mai just raporturile sociale si dreptatea bazata pe dreptul natural. Acest drept natural a fost, poate, cea mai invocata teorie a adeptilor drepturilor omului, atat in antichitate, cat si mult mai tarziu, in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Potrivit acestei teorii, conceptul de drepturi fundamentale ale omului este rezultanta a doua componente. Prima dintre ele porneste de la ideea ca oamenii sunt inzestrati cu un numar de drepturi esentiale pentru existenta lor materiala si morala, prin insusi faptul nasterii lor, sau, altfel spus, in temeiul demnitatii inerente calitatii lor de oameni.
Dar simplul fapt al proclamarii acestor drepturi nu era de ajuns. Era absolut necesara recunoasterea lor in practica, daca nu chiar din momentul proclamarii lor, atunci cel mai tarziu intr-un viitor cat mai apropiat, de catre autoritatile statului, in primul rand. Adeptii dreptului natural au dezvoltat aceasta problema pornind de la filosoful grec Heraclit, ale carui teze se refereau la o ordine naturala a evenimentelor. Potrivit acestuia, ceea ce el numeste destin, ordine si ratiune reprezinta o constanta care se regaseste in miezul tuturor faptelor si actiunilor umane si care nu poate fi schimbata sau influentata de legile emise de catre stat, care ar ...
A. BOLINTINEANU, M. MALITA - CARTA O. N. U. - DOCUMENT AL EREI NOASTRE, ED. POLITICA, BUCURESTI, 1970
T. BUERGENTHAL, J. V. TORNEY - INTERNATIONAL HUMAN RIGHTS AND INTERNATIONAL EDUCATION, U. S. NATIONAL COMISSION FOR U. N. E. S. C. O. , WASHINGTON D. C. , 1976
T. BUERGENTHAL, R. WEBER - DREPTUL INTERNATIONAL AL DREPTURILOR OMULUI, ED. ALL, BUCURESTI, 1996
R. CASSIN - LA DECLARATION UNIVERSELLE ET LA MISE EN OEUVRE DES DROITS DES LHOMME, R. C. A. I. H. , PARIS, 1959
V. CALINESCU, C. CALINOIU - CONSTITUTIA ROMANIEI: COMENTATA SI ADNOTATA, ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1997
PH. M. DEFARGES - ORGANIZATIILE INTERNATIONALE CONTEMPORANE, ED. INSTITUTUL EUROPEAN, IASI, 1998
D. DIACONU - CURTEA PENALA INTERNATIONALA, ED. ALL BECK, BUCURESTI, 1999
I. DIACONU - DREPTURILE OMULUI, ED. INSTITUTUL ROMAN PENTRU DREPTURILE OMULUI, BUCURESTI, 1993
T. DIANU - PROTECTIA PENALA INTERNATIONALA A DREPTURILE OMULUI, ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1996
T. DRAGANU - DECLARATIILE DE DREPTURI ALE OMULUI SI REPERCUSIUNILE LOR IN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC, ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1998
V. DUCULESCU - IN PRAGUL MILENIULUI III, ED. HELICON, TIMISOARA, 1997
V. DUCULESCU - PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI, ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1994
M. FREEDEN - DREPTURILE, ED. DU STYLE, BUCURESTI, 1998
I. GH. GORGANEANU - PREZUMTIA DE NEVINOVATIE, ED. INTACT, BUCURESTI, 1996
L. HENKIN - THE AGE OF RIGHTS, ED. UNIVERSITY PRESS, COLUMBIA, 1990
INSTITUTUL ROMAN PENTRU STUDII POLITICE - DREPTURILE OMULUI IN LUMEA CONTEMPORANA, ED. POLITICA, BUCURESTI, 1983
G. M. JARNIS, N. S. RACHEOTES - THE MASSACHUSETTS CONSTITUTION, GOVERNMENT RESEARCH PUBLICATION, 1987
O. S. LITTORIN - SUEDIA: CRESTEREA SI DECLINUL BUNASTARII SOCIALE, ED. INSTITUTUL ROMAN PENTRU STUDII UMANISTICE "LIBERTATEA", BUCURESTI, 1994
J. LOCKE - AL DOILEA TRATAT DESPRE CARMUIRE, ED, NEMIRA, BUCURESTI, 1999
D. MICU - GARANTAREA DREPTURILOR OMULUI IN PRACTICA CURTII EUROPENE SI IN CONSTITUTIA ROMANIEI, ED. ALL BECK, BUCURESTI, 1998
I. MURARU - CONSTITUTIA ROMANIEI, R. A. "MONITORUL OFICIAL", BUCURESTI, 1992
I. MURARU, M. CONSTANTINESCU - STUDII CONSTITUTIONALE, ED. ACTAMI, BUCURESTI, 1995
A. NASTASE - DOCUMENTA UNIVERSALES II. DREPTURILE PERSOANELOR APARTINAND MINORITATILOR NATIONALE - REGLEMENTARI IN DREPTUL INTERN AL UNOR STATE EUROPENE, R. A. "MONITORUL OFICIAL", BUCURESTI, 1998
PLATON - REPUBLICA, ED. UNIVERSITAS, BUCURESTI, 1998.
I. POENARU - PEDEAPSA CU MOARTEA: PRO SAU CONTRA, ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1994
V. POPA, O. COZMANCA - CARE SUNT SI CUM SE POT APARA DREPTURILE OMULUI, ED. HELICON, TIMISOARA, 1995
J. J. ROUSSEAU - CONTRACTUL SOCIAL, ED. MOLDOVA, IASI, 1996
E. SPERANTIA - PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE SOCIOLOGIEI, ED. TRANSILVANIA, CLUJ, 1946
F. VERGARA - TEMEIURILE FILOSOFICE ALE LIBERALISMULUI, ED. NEMIRA, BUCURESTI, 1998
V. D. ZLATESCU - DREPTURILE OMULUI IN ACTIUNE, ED. INSTITUTUL ROMAN PENTRU DREPTURILE OMULUI, BUCURESTI, 1994
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.