Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste fiinte, lucruri, actiuni, stari, insusiri sau relatii, cuprinse in gramatica sub numele de obiecte.

Substantivele sunt de doua feluri:

1) comune: denumesc obiecte de acelasi fel, indicand atat clasa de obiecte in intregime, cat si fiecare exemplar in parte.

2) proprii: denumesc anumite fiinte, lucruri sau fenomene, considerate izolat, pt. a le deosebi de celelalte din aceeasi categorie sau specie.

Dupa natura denumirii, numele proprii sunt de mai multe feluri:

a) nume de persoane

b) nume de animale

c) numiri geografice si teritorial-administrative

d) nume ale intrepatrunderilor si institutiilor

e) nume de evenimente istorice

f) nume de corpuri ceresti

Atat subst. comune cat si cele proprii pot fii:

1) simple - fomate dintr-un singur cuv.

2) compuse - formate din doua sau mai multe cuv.

a) doua subst: in acelasi caz: caine-lup, Tirgu-Jiu

in cazuri diferite

legate prin prepozitia de

b) un subst. det. de: un adj: bunacuviinta

doua sau trei adj: R.P.D.C.

c) doua subst. si un adj.

d) un vb. si un subst: papa-lapte, Sfarma-Piatra, gura-casca.

INDRUMARI ORTOGRAFICE

1. Spre deosebire de subst. comune care se scriu in general cu initiala mica, subst. proprii se scriu intotdeauna cu initiala majuscula.

Se mai scriu cu initiala mica:

a) numele zilelor

b) numele lunilor

c) numele de popoare

d) numele punctelor cardinale

Fac exceptie:

-numele sarbatorilor

-numele punctelor cardinale: Apusul (Occidentul), Rasaritul (Orientul) atunci cand se refera la grupuri de tari din apus sau rasarit.

2. Se scriu cu initiala majuscula la toate cuv. in afara de prepozitii si articole:

a) denumirile oficiale ale organelor si organizatiilor de stat si politice romanesti, straine di internationale.

b) denumirile marilor evenimente istorice si ale documentelor istorice de mare importanta.

3. Se scriu cu initiala majuscula primul cuv:

a) al denumirii sarbatorilor calendaristice, nationale, revolutionare.

b) in denumirile intreprindelor, institutiilor, uzinelor, organizatiilor de masa, titlurile publicatiilor.

4. Se scriu cu liniuta de unire:

a) subst. compuse din: -doua subst.

-un subst. in nominativ si unul in genitiv.

-doua subst. legate prin prepozitie

-subst. si adj.

b) subst. compuse din: -vb.+ subst.

-subst. + vb.

NUMARUL SUBSTANTIVELOR

In lb. romana substantivele au doua numere

= SINGULAR =

= PLURAL =

Unele subst. au forme duble de: -singular: glont-glonte.

-plural: roti-roate.

Subst. defective de numar.

a) Au numai forma de singular:

-unele nume abstracte: dreptate, foame, lene.

-unele nume de materii si alimente: miere, zahar, aur