Măsurarea rezistențelor electrice

NOȚIUNI GENERALE

Rezistența electrică este un parametru specific rezistoarelor, care se măsoară în ohmi.

Conform legii lui Ohm se poate determina rezistența cu relația:

R= U/I

CLASIFICARE:

Rezistoarele se pot clasifica după mai multe criterii. După materialul folosit:

— rezistoare din metale sau aliaje metalice diverse sub formă de sîrmă sau benzi caracterizate fiecare prin rezistivitate (sau rezistențe specifice) ;

— rezistoare peliculare obținute prin depunerea unei pelicule pe un suport izolant, obținîndu-se astfel grosimi foarte mici și deci rezistențe, de valoare ridicată;

— rezistoare cu lichid bazate pe rezistența unui strat de lichid intre două plăci metalice cufundate în lichid.

După construcție :

— rezistoare fixe, a căror rezistență nu poate fi modificată ;

— rezistoare variabile, a căror rezistență poate fi modificată prin deplasarea unui contact. Rezistoarele variabile pot fi realizate cu modificarea rezistenței în trepte sau continuu. De asemenea, ele pot avea trei borne, putând fi montate în circuite de reglaj potențiometric (reglajul tensiunii între zero și valoarea nominală).

Rezistoarele variabile pot fi:

— cu variația liniară a rezistenței (proporțională cu deplasarea contactului) ;

— cu variația logaritmică a rezistenței (modificarea rezistenței se face logaritmic cu deplasarea contactului).

Rezistoarele variabile sau potențiometrele.

Acestea sunt dispozitive cu trei borne de acces; două borne sunt conectate la capetele unui element rezistiv, iar a treia bornă este un contact mobil cu elementul rezistiv într-un punct intermediar.

(a. - potențiometru rotitor, b.- potențiometru liniar).

Un alt aspect important care trebuie avut in vedere cand lucram cu o rezistenta este puterea rezistentei. Unitatea de masura este watt-ul (W). Daca prin rezistenta trec curenti prea mari, acestia vor fi afectati. Din acest motiv, in functie de circuit, este bine sa folosim rezistente cu o putere corespunzatoare.

Rezistentele se comporta la fel atat atunci cand se folosesc in curent continuu cat si in curent alternativ, aceasta numindu-se “rezistenta ohmica”.

CONECTAREA REZISTENTELOR

Atunci cand valoarea rezistentelor nu este determinata in momentul cand se deseneaza circuitele, valoarea poate fi obtinuta folosind o combinatie a rezistentelor. Aceasta poate sa aiba 3 forme: serie, paralel sau combinata.

Nu conteaza ce tip de combinatie avem, puterea pe care o ofera sursa este egala cu puterea disipata in rezistente.

Conectarea serie

Daca nu exista o rezistenta cu o valoare destul de mare, putem obtine aceasta folosind mai multe rezistente legate in serie. Pot fi o infinitate de rezistente conectate in serie.

Exemplu:

Într-un circuit, exista doua rezistente conectate in serie cu valorile R1=70 R si R2=50 R si tensiunea in sursa de alimentare U=240V AC.

1) Gasiti rezistenta totala a circuitului?

2) Gasiti valoarea curentul in circuit?

3) Gasiti valoarea tensiunii pe fiecare rezistenta?

Conectarea paralela

Daca o rezistenta nu are destula putere, problema se poate rezolva daca folosim o conectare paralela a rezistentelor. In conectarea paralela, fiecare rezistenta are un pin conectat la un nod iar celalalt pin la alt nod.

In conectarea paralela toate rezistentele au aceeasi tensiune. Tensiunea in circuit poate fi gasita folosind legea de curent a lui Kirchhoff. Conform acestei legi, suma curentilor care intra intr-un nod trebuie sa fie egala cu suma curentilor care ies din acel nod.

Exemplu:

Într-un circuit, sunt doua rezistente conectate paralel cu valorile R1=40 R, R2=80 R si tensiunea in circuit egala cu 240V AC.

1) Gasiti rezistenta totala a circuitului?

2) Gasiti valoarea curentului in circuit?

3) Gasiti valoarea curentului pe fiecare rezistenta?

Metode de măsurat a rezistențelor electrice:

Metoda indirect a ampermetrului și voltmetrului

Metodele de comparație:

Metoda substituției

Metoda comparării tensiunilor

Metoda reducerii tensiunii la jumătate

Metoda de punte

Metode cu citire direct, folosind ohmmetre si megohmm etre