Sisteme de Transport în Turism

Collico

Fig. 1.1 Collico

Cel mai mic mijloc de grupaj care încearcă să se impună în ultimii ani este collico-ul, un fel de sipet metalic, din tablă de aluminiu sau oţel, confecţionat prin ambutisări sau nituiri, având posibilităţi de închidere şi sigilare, permiţând depozitarea prin stivuire şi plierea în cazul returnării în gol figura 1.1.

Există o gamă dimensională de collico-uri modulată, cu paleta plană, întrucât acest mijloc de grupaj nu are locaşuri proprii pentru prinderea sa de către mijlocul mecanizat de manipulare.

Beneficiarii pot închiria aceste mijloace de grupaj de la organele de coletărie din localitatea de expediere fie pentru perioade de timp mai lungi, îngrijindu-se în acest caz de returnarea collico-urilor, fie numai pentru o singură cursă în care caz urmărirea collico-ului se face de organele de coletărie ale localităţii de destinaţie.

Procedeul prezintă un oarecare interes în acţiunea de concentrare a traficului de coletărie; el vine de asemenea în sprijinul beneficiarilor rezolvând astfel operativ unele probleme de ambalare.

Palete şi boxpalete

Fig. 1.2 Paleta plană din lemn

Paletizarea a apărut iniţial ca un procedeu destinat uşurării deplasării semifabricatelor în interiorul uzinelor.

Primele eforturi de raţionalizare a manipulărilor în uzine s-au îndreptat către benzi rulante şi monoraiuri. În urmă cu circa 65 de ani, atunci când aceste dispozitive erau deja introduse pe scară largă, s-a constatat că deplasarea semifabricatelor între maşinile unelte şi dispozitivele fixe de transport cere încă prea mult timp şi este costisitoare. Au fost imaginate în consecinţă, pentru aceste manipulări platouri pentru încărcarea loturilor de produse. Aceste platouri erau deplasate cu ajutorul electrostivuitoarelor cu înălţime mică de ridicare.

Astfel o reducere importantă a cheltuielilor de producţie a fost obţinută prin substituirea manipulărilor succesive de piese mici cu manipularea unei singure încărcături.

Această metodă de grupare a fost aplicată după aceea în operaţiile de depozitare. Cu scopul de a utiliza mai bine spaţiul pe verticală a depozitelor s-a trecut la suprapunerea platourilor încărcate. În acest stadiu au apărut platforme de înălţime redusă, cu două feţe legate între ele prin antretoaze; aceste tipuri de platouri au luat denumirea de palete, figura 1.2.

Fig. 1.3 Boxpaletă

Totodată pentru deplasarea acestor unităţi de manipulare şi pentru depozitarea lor pe verticală s-a trecut la utilizarea electrostivuitoarelor al căror catarg permite ridicarea paletelor la o înălţime de mai mulţi metri.

Pentru uşurarea manipulărilor şi depozitării anumitor mărfuri, paletele au fost prevăzute cu pereţi verticali, luând numele de boxpaleţi figura 1.3.

În fine în ultimul stadiu, paletele au ieşit din transportul intern uzinal în transportul între întreprinderi. În acest fel paletizarea uneşte strâns într-un proces de transport fără ruperi de încărcătură transportul intern uzinal, depozitarea şi transportul între întreprinderi şi depozite.

Avantajele transporturilor paletizate

După cum s-a mai arătat, în interiorul uzinelor, paletizarea aduce economii importante prin reducerea costului manipulării.

În plus stivuirea paletelor permite să se limiteze suprafaţa de înmagazinare, care în general are un preţ ridicat calculat pe metru pătrat.

Fig. 1.4 Paleta plană cu rame din lemn

Paletizarea mai are însă şi alte efecte favorabile. Astfel devine posibilă o simplificare a operaţiilor de predare-primire a mărfurilor prin numărarea încărcăturilor paletizate în locul numărării pieselor izolate.

Pentru anumite mărfuri fragile se reduce riscul avariilor şi distrugerilor înlocuind manipulările manuale, bucată cu bucată prin manipularea mecanizată a întregii palete.

Utilizarea transportului paletizat prezintă un interes deosebit şi prin aceea că paletele sunt preparate pentru expediere chiar în procesul de fabricaţie, iar mărfurile pot rămâne grupate pe palete de-a lungul întregului proces de transport până la punctul de distribuţie sau de consum.

În prezent sistemul producţie – depozitare – transport – consum este studiat în ansamblul său ca un sistem unic de transport.

Paletizarea interesează în mod direct pe transportatorii însăşi. Efectele pozitive ale paletizării se reflectă în:

-reducerea operaţiilor de încărcare – descărcare în transporturile auto pe distanţe scurte;

-reducerea duratei de încărcare – descărcare a vagoanelor de cale ferată la linii industriale sau publice;

-reducerea operaţiilor de introducere – scoatere a mărfurilor în transcontainere.

De asemenea paletizarea oferă un ajutor indispensabil în traficul de colete uşurând operaţiile de primire, predare şi triere.

Datorită acestor efecte, administraţiile de căi ferate favorizează utilizarea paletizării de către beneficiarii de transport prin următoarele trei metode principale:

-pun la dispoziţia beneficiarilor în schimbul unei taxe acceptabile, palete şi boxpalete proprietatea căilor ferate;

-permit schimbul de palete cu acei beneficiari care sunt dotaţi cu palete şi boxpalete agreate;

-acordă tarife preferenţiale mărfurilor paletizate.

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Facultatea de Alimentaţie şi Turism

Specializarea: IMAPA & IMIT