Sadismul și masochismul sau conspirația inconștientului

INTRODUCERE

În mod aparent surprinzator, personalitatea umana este si în prezent în psihologie un subiect în plina dezbatere. Problematica genezei acestui fenomen se pastreaza, în ciuda abundentei teoriilor în domeniu. Adevarul este ca suntem în punctul în care cunoastem ambalajul, dar nu si continuturile, si cu atât mai putin pe cele de profunzime, formele, dar nu si nasterea si devenirea lor. Am considerat, în aceste conditii, ca o întelegere a personalitatii trebuie sa porneasca chiar de la baza fenomenului psihic înca nediferentiat, din momentul în care acesta poate fi identificat cu o serie de pulsiuni înnascute si cu relatiile primare ce se stabilesc între acestea, pentru ca ulterior sa consideram relatiile secundare, mijlocite de social, de mediu (din perspectiva modului subiectiv si unic de reflectare a sa).

Noi ne-am propus sa realizam prin lucrarea prezentata aici o continuare a liniei de gândire psihanalitice, prin testarea empirica a relatiilor dintre pulsiunile sadice si masochiste si diverse aspecte ale personalitatii normale si patologice. Demersul nostru a avut ca antemergatori pe Freud, Reik, Rosenberg ca reprezentanti ai psihanalizei ortodoxe, precum si pe Fromm, Horney si Adler, ce au introdus perspectiva psihanalizei sociale, vazuti în acelasi timp ca si continuatori ai liniei de gândire clasice. Pe lânga acestia, un loc deosebit de important am acordat teoriei destinului pulsional a lui L. Szondi, care se opreste tocmai asupra dinamicii pulsionale de la nivelul personalitatii umane, delimitând un vector S (sexual) cu doi factori : h (trebuinta de tandrete si de abandon “pasiv”, feminitatate, trasaturi materne) si s (trebuinta de activitate fizica si de manipulare agresiva a obiectelor, nevoia de masculinitate, agresiune, sadism, virilitate). Din îmbinarea acestor doua pulsiuni rezulta o masura a tendintelor sadice (caracteristicile comportamentale fiind dependenta, supunerea, senzitivitatea, interesul pentru reprezentarea conceptuala si simbolica, sublimarea, alegerea unui partener dominant si agresiv), masochiste (acceptarea nevoii de tandrete, cu respingerea nevoii de descarcare motrica neinhibata sau a comportamentelor agresive de manipulare a obiectelor concrete) si sadomasochiste (în acest ultim caz, cele doua nevoi, cea de tandrete si pasivitate si cea de activism si dominare fiind integrate constient si fuzionând). La nivel de abordare personala, mentionam faptul ca am asezat la baza dinamicii sadism-masochism doua nevoi fundamentale cu rol de regizare a insasi acestei dinamici, si anume : « nevoia de a fi iubit » si « nevoia de a fi puternic ». De asemenea, am mers pe linia primaritatii sadismului si a secundaritatii masochismului, linie urmata de Freud în prima sa topica si, de asemenea, adoptata si completata de Reik în ampla sa teorie asupra masochismului.

OBIECTIVELE STUDIULUI

- Ne-am propus investigarea relatiilor dintre sadism, masochism, sado-masochism si personalitatea normala evidentiata prin testul de personalitate CPI. (“Inventarul CPI este simetric fata de MMPI, pentru normalitatea psihologica a persoanei în interrelationari sociale.” (Harrison Gough))

- Ne-am propus investigarea relatiilor dintre sadism, masochism, sado-masochism si personalitatea cu tendinte spre patologie evidentiata prin testul de personalitate MMPI.

- Ne-am propus investigarea relatiilor dintre sadism, masochism, sado-masochism si personalitatea umana din perspectiva mecanismelor defensive investigate cu chestionarul DSQ.

METODA

- Participanti : am folosit pentru studiul de fata un esantion format din 50 de subiecti, cu vârste cuprinse ntre 18 si 73 de ani. Acest esantion a fost considerat ca reprezentativ pentru populatia normala din punct de vedere clinic psihologic. Nivelul educational este reprezentat de minim bacalaureat.

- Instrumente : CPI (‘California Personality Inventory’), MMPI (‘Minnesota Multifazic Personality Inventory’), DSQ (‘Defensive Style Questionnaire’), testul Szondi

- Procedura: am recoltat datele pentru esantionul de subiecti supus investigatiei si le-am prelucrat statistic, urmarind prezenta diferentelor semnificative între grupele denumite “sadice”, “masochiste” sau “sado-masochiste”, dupa unul sau altul dintre factorii CPI, MMPI, sau stilurile defensive sau mecanismele de aparare luate in considerare.

Anul III, Fac. de Psihologie, UB