Analiza epidemiologică a morbidității prin dezinterie în Chișinău

Concluzie: Pe perioada anilor 1991-2000 în mun. Chişinău a fost inregistrat nivel mediu al morbidităţii prin dezinterie. Morbiditatea înscrie oscilaţii neuniforme, ce se caracterizeaza printr-o crestere pronuntată a cazurilor de dezinterie atingînd valori maxime în anul 1994.Observăm o diminuare a morbiditătii in anii 1995,1996,1997 avind o mica crestere in anul 2000. Analizînd indicii morbiditătii prin dezinterie am constatat o crestere in anii 1991,1992,1993,1994,1995. O crestere considerabila a incidentei se atesta in anul 1994 cu 109,6 cazuri la 100 mii populatie. Totodată în anii 1996,1997,1998,1999,2000 s-au inregistrat valori sub medie. Efectuind analiza morbiditătii prin dezinterie pentru anul 2000 în raport cu anotimpul anului sa observat cresterea cazurilor de dezinterie pe perioada de vara a anului,cele mai putine cazuri au fost inregistrate iarna si primavara. Dinamica anuala a cazurilor de dezinterie pe anul 2000 comform repartizarii sectoro-polara in luna august atinge valorile cele mai inalte raza constituind 9.92(cm), pe cind pentru luna noiembrie nivelul este minim raza fiind de 1.24(cm).

Efectuând analiza epidemiologică a morbiditatii prin dezinterie pentru anul 2000 am constatat ca cei mai inalti indici au fost determinati in perioada de varsta 0-2 ani, 3-5 ani, 15-29ani ,cele mai putin afectate virste sunt 6-7-13ani. In urma analizei efectuate asupra cazurilor de dezinterie in mun.Chisinau pe anul 2000 dupa contingentul de virsta am constatat o crestere sporita morbiditatii in rindul copiilor (600 cazuri) si o scadere in grupa de virsta de 30-39 ani (12 cazuri). Efectuind analiza epidemiologica a morbiditatii prin dezinterie în mun.Chisinău pe perioada anului 2000 in functie de gen am constatat ca genul femenin(55,55) este mai mult afectat ca genul masculin (44,45). Analizind incidenta morbiditatii prin dezinterie în mun.Chisinău pentru anul 2000 in diferite grupuri de risc am stabilit ca cazurile cele mai sporite se atesta printre copiii institutionalizati (51,6) ,iar cele mai joase valori ce priveste incidenta cit sunt inregistrate la elevi (4) si alte grupuri (4,81). Nerespectarea măsurilor sanitaro-igienice a contribuit la creşterea nr. de cazuri de îmbolnăviri, o importanţă avînd calea de transmitere alimentară, indicele extensiv pune în evidenţă această constatare cu 86,12% (620 din 720) faţă de celelalte căi de transmitere.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ SI FARMACIE NICOLAE TESTEMITANU

CATEDRA EPIDEMIOLOGIE