Determinarea parametrilor geometrici și funcționali ai motoarelor navale

VERIFICAREA FORMEI GEOMETRICE A ARBORELUI COTIT

Arborele geometric poate suferi, în general, următoarele deformaţii în timpul funcţionării:

- ovalizarea şi/sau conicizarea fusurilor, prin uzura determinată de variaţia periodică a presiunii specifice din lagăre; această uzură este accentuată, eventual de condiţiile necorespunzătoare de ungere (ulei insuficient, respectiv neuniform repartizat; calitate necorespunzătoare a uleiului etc.);

- abateri ale decalării unghiulare între manivele, cauzate de accidente, care pot provoca deformarea permanentă a arborelui prin răsucire (ruperea bielei sau a şuruburilor de bielă, gripaje etc.);

- încovoierea arborelui, provocată de accidente;

- abateri de la paralelism şi de la distanţa iniţială dintre axele geometrice ale manetoanelor şi palierelor, cauzate de uzura, de încovoierea sau răsucirea arborelui;

- abateri de la coliniaritatea fusurilor paliere.

Ovalitatea şi conicitatea se măsoară cu misrometrul de exterior, cu pasametrul sau cu comparatoare montate pe suport. Măsurătorile se execută în trei puncte (la extremităţile fusurilor, în apropierea racordărilor şi mijlocul acestora), iar în fiecare punct, verificarea diametrală se face pe două direcţii perpendiculare între ele, valorile se trec in tabelul nr. 3.

Abaterea de la poziţia unghiulară corectă a manivelelor se măsoară cu ajutorul unui raportor special şi al unei nivele. Raportorul este fixat la o extremitate a arborelui, iar nivela permite aşezarea fiecărei manivele în poziţie orizontală. Tot cu nivela se măsoară şi abaterea unghiulară dintre braţele aceleiaşi manivele, aşezând nivela consecutiv pe cele două braţe.

În cazul constatării răsucirii, arborele cotit trebuie supus unui control general foarte minuţios, deoarece odată cu răsucirea pot apărea fisuri sau încovoieri în elementele arborelui.

Stabilirea încovoierii arborelui cotit la motoarele de mare putere este dificila din cauza deformărilor elastice care apar în timpul trecerii prin diferitele poziţii ale controlului. Dacă arborele este aşezat pe toate lagărele principale, a caror coliniaritate, este corecta si daca fusurile nu au ovalitate, atunci incovoierea permaneneta iese in evidenta prin bataia fusurilor in timpul rotirii arborelui cotit. Aceasta bataie poate fi masurata cu ajutorul unui comparator.

In cazul in care coliniaritatea lagarelor motorului nu este asigurata, arborele va fi sprijinit pe doi cuzineti amplasati spre extremitati, iar bataia se va masura la fusul palier central.

Arborii mari, executati din doua sau mai multe bucati si asamblati cu flanse, trebuie controlati si din punct de vedere al coliniaritatii partilor asamblate. Abaterile pot fi de doua feluri: deplasarea laterala sau deplasarea unghiulara (frangere) ale axelor fisurilor celor doua parti verticale. Valorile masurate, se trec in tabelul nr. 4.

Metodele de remediere ale defectiunilor arborilor cotiti sunt:

a) rectificarea fusurilor manetoane la cotele treptei de reparaţie urmată de lustruire fină;

b) se încarcă fusurile prin cromare dură sau metalizare, după care se rectifică la cota nominală sau la una din cotele treptelor de reparaţie şi se lustruiesc.

Maşini, utilaje folosite: maşini de rectificat arbori cotiţi, dispozitiv de rulare, instalaţie de metalizare, baie de cromare.

Recondiţionarea se realizează prin îndreptarea la rece pe o presă cu sprijinirea arborelui cotit cu palierele marginale pe prisme, până la obţinerea abaterilor în limitele admise.

Maşini utilaje folosite: presa hidraulică.

Deplasarea şi frângerea admisibilă a liniei arborelui cotit executat din mai multe bucăţi

Sistemul de legătură şi felul abaterii La montaj şi după reparaţia capitală În timpul exploatării

Abateri normale

mm Abateri max. adm.

mm

Deplasarea laterală a liniei arborelui:

- legătura rigidă

- legătura semirigidă

- legătura flexibilă

Deplasarea unghiulară a liniei arborelui:

- legătura rigidă

- legătura semirigidă

- legătura flexibilă

Abaterile admisibile ale elementelor arborelui cotit al motoarelor rapide sunt, aproximativ, în acelaşi raport dimensional faţă de cotele nominale ce caracterizează motoarele lente, valorile lor exacte fiind specificate de uzinele constructoare în fiecare parte.

Rugozitatea suprafetelor si manetoanelor ce se obtin prin rectificare, nu este satisfacatoare pentru motoarele rapide ca in cazul celui proiectat. In acest caz se recomanda lustruirea finala a suprafetelor care se poate efectua la masini de lustruit cu pietre abrazive speciale, cu granulatie fina, sau la masini de lustruit pri vibronetezire.