Determinarea Indicilor la Îndoirea Multiplă a Materialelor

Scopul lucrării: Studierea metodelor şi aparatelor la experimentarea probelor la indoiri multiple.

Sarcinile lucrării:

1. Studierea caracteristicilor obţinute la indoirea multiplă a probelor

2. Studierea aparatelor şi metodelor experimentării

3. Determinarea rezistenţei materialelor la indoiri multiple.

Mersul lucrării:

1. Rezistenţa probelor la indoirea multiplă este apreciată prm indicii de rezistenţă, trăinicie. Prin schimbările unor indici ai structurii şi proprietăţile materialelor după un număr anumit de cicluri.

Rezistenţa la rupere determină şi măsoară forţa care provoacă ruperea unei probe de anumite dimensiuni, supusă la un efort de tracţiune ce creşte lent pină la ruperea probei.

Mărimea sarcinii de rupere, exprimă in kilograme-forţă, depinde de dimensiunile probei; pentru aceasta, proba are dimensiunile standartizate, 30x150 mm. Sarcina de rupere se determină după cele două direcţii ale benzii de hirtie, deoarece rezistenţa la rupere a hirtiei are valori diferite pe direcţia longitudinală faţă de cea transversală.

Sarcina de rupere este media aritmetică a celor două valori determinate experinmental.

Gramajul şi grosimea sunt caracteristici fizice ale produselor papetare legate de modul şi utilizarea lor. Gramajul reprezinta greutatea pe un metru patrat in condiaii de umiditate prevazute in standard, şi se exprima in g/m . In practica, se folose.te şi “greutatea pe mia de coli”, u.urand calculul necesarului de hartie pentru anumite lucrari. In funcaie de gramaj, care este o caracteristica esenţiala a produselor papetare, acestea se impart in trei mari categorii: hartie, carton, mucava (despre a caror fabricare s-a vorbit).Determinarea gramajului se face cu balanae speciale numite gramiere.

Grosimea produselor papetare se exprima in milimetri şi se masoara cu micrometre speciale.

Fig 1: Clasificarea produselor papetare dupa gramaj şi grosime.

Deformarea relativa reprezinta modificarea dimensiunilor produselor papetare datorita umiditaţii şi se exprima in milimetri pentru fiecare latura in milimetri, pentru fiecare latura in parte, raportandu-se la dimensiunile iniaiale.

Fig 2: Variaţia deformaaiei relative liniare in funcaie de umiditatea aerului.

Fig 3: Deformaţia in cele doua sensuri in funcaie de umiditate.

Prin absorbirea sau pierderea umiditaţii, apar deformaţii ale marimii colilor, fenomen nedorit in cazul imprimarii, in special al policromiei, diferenaele de suprapunere putand cauza multe rebuturi. Pentru a preintampina acest neajuns hartiile, şi mai puţin cartoanele, trebuie sa se aclimatizeze.

2. Determinarea rezistenţei materialelor se face cu ajutorul dinamometrrului lui Schopper (fig.1), alcătuit din stativul 1, care fixată o scara 2 gradată in kgf. In faţa scării oscilează braţul lung al pirgiei 3, fixată in punctul 4. La braţul scurt al pirgiei se află un dispozitiv care face legătură cu clema superioară 5, care fixează un capăt al probei 6, celălalt capăt fiind fixat de clema inferioară 7. Asupra clemei inferioare se exercită o tracţiune, sub influienţa căreia braţul scurt al pirgiei coboară, pe cind cel lung se ridică.

Valoarea sarcinii creşte pină cind proba se rupe, in acel moment pirghia rămine imobilizată şi se poate citi pe scară valoarea sarcinii de rupere P.

Fig 4: Principiul de construcţie al maşinii de încercare la tracţiune tip PT-250M-2;

Rezistenţa hirtiei la tracţiune este experimentată prin lungimea de rupere, care se calculează cu datele obţinute experimental: