Poliția în vremea revoluției de la 1848

Intr-una din zilele lui mai 1848, langa lacul Colentina - azi in Bucuresti - se intalneau initiatorii revolutionari Dedu, Eliad si cunoscutul Ion Ghica. Fata de tovarasii sai, Alecu Dedu afirmase ca se bucura de bune relatii la palatul domnesc si la aga Iancu Manu, insa sosise vremea ,,ca romanii sa dea seama de viata''[3].

Este neindoielnic ca Agia era la curent cu preparativele revolutionarilor: ,,Iancu Manu tine mult sa faca arestari; chiar adineauri venise la sfat cu o lista de vreo cinci zeci de persoane''.

Cu toate masurile de precautie, in seara zilei de 9/21 iunie 1848, in ziua cand aveau loc cunoscutele evenimente de la Izlaz, la Bucuresti se produce un atentat impotriva domnitorului Gheorghe Bibescu. Astfel, in timp ce acesta se afla in trasura impreuna cu ministrul de Interne Villara, intorcandu-se dintr-o plimbare ,,la Sosea'', la Capul Podului (Piata Victoriei), trei tineri aflati intr-o birja (identificati ulterior a fi Grigore Peretz, Dumitru Cretulescu si Iancu Paleologu), trag cate un foc de pistol asupra sa. Doar unul dintre gloantele atentatorilor isi atinge tinta, oprindu-se insa intr-un epolet, fara a-l rani pe Bibescu. Imediat dupa tentativa, aga Iancu Manu este demis pentru incompetenta, in locul sau fiind numit Scarlat Cretulescu[4]

Un alt episod al vremii este cel relatat de Ion Ghica, care aminteste ca, intr-o seara, la Podul Beilicului, intalneste pe colonelul Bibescu, aghiotant domnesc, trimis la Giurgiu sa aresteze pe maiorul Cristian Tell. Chemat la Bucuresti, pentru a da explicatii cu privire la preocuparile de rasturnare, este lasat liber.

Totusi, se hotaraste executarea unor arestari, iar aga Iancu Manu propune in Sfatul Domnesc sa fie bagati la beci a trei tulburatori: C.A.Rosetti, Grigore Scarlat Gradisteanu si Ion Ghica. Intrucat Rosetti si Gradisteanu aveau cate un unchi in Sfat, presedintele Villara o schimba brusc si propune amanarea arestarilor. Asa incat, in urma refuzului domnitorului Bibescu, Ion Ghica, desi primise un pasaport englezesc de la consulul Colquhon, va primi in cele din urma un pasaport si de la Nasturel Herescu, colonel, ministru al Trebilor Dinafara[5].

In timpul revolutiei, geamurile cladirii Agiei de pe malul Dambovitei sunt sparte cu pietre, semn al simpatiei cetatenilor. Tiganii jefuiesc conacele boierilor refugiati in provincie, de teama revolutionarilor. Chihaia Chiorul si slujbasii Agiei sunt agresati de multimea revoltata. Se formeaza Garda Nationala (Guardia Civila), comandant fiind Scarlat Cretulescu.