Analiza Laptelui

ANALIZA FIZICO-CHIMICA A LAPTELUI

1. Determinarea impuritatilor

Impurităţile macroscopice de origine extramamara ale laptelui sunt retinute prin filtrare pe o rondela confecfionata din bumbac comprimat sau din alt material filtrant.

Pentru ca rezultatele sa fie comparabile sunt utilizate rondele etalon si volume identice de lapte.

Aparatura:

- Lactofiltru cu suport si rondele.

- Metoda

Lactofiltrul este asezat in poziţie verticala si se fixeaza discul filtrantla partea inferioara.

Dupa fixare se introduc in recipient 250 ml de lapte. Dupa terminarea filtrarii discul filtrant este scos din aparat si uscat la aer. Examenul comparativ este facut pe discul complet uscat.

Pentru accelerarea filtrarii lactofiltrul poate fi conectat la o pompa de vid prin intermediul unui vas colector.

Interpretarea rezultatelor

Aprecierea se va face prin comparare cu rondele etalon.

Grad O Grad I Grad ll Grad lll

Examenul calitativ al impuritatilor retinute pe rondela permit identificarea naturii impuritatilor si a originii lor:

- impuritati din grajd (par, paie, diverse furaje, materii fecale);

- impuritati de pe aparate si recipiente (mucegaiuri, particule metalice, piatra de lapte etc);

- impuritati diverse (insecte intregi sau bucati de insecte, fragmente din diferite obiecte etc.).

Acest examen va trebui facut cu o lupa sau cu un microscop. Impuritatile vor fi luate cu o penseta sau cu o ansa si asezate pe lama si apoi presate cu o lamela.

Streptococul mamitei contagioase (Streptococcus agalactiae) poate fi pus uneori in evidenta prin examinarea la microscop a unui frotiu colorat prin metoda Gram.

Particulele metalice, eventual existente pe rondela, pot fi puse in evidenta prin picurarea unui reactiv specific direct pe discul filtrant.

Reactivi:

- acid azotic, HNO3, solutie 50% (d=l,31);

- amoniac, NHs, solutie apoasa (d=l, 19);

- fericianura de potasiu, K3Fe(CN)6, solute 10%;

- sulfocianura de potasiu, KSCN, solutie 10%;

- iodura de potasiu, KI, solutie 10% (proaspat preparata).

Mod de lucru

Cupru: cu o picatura de acid azotic se va obtine o coloratie verzuie ce va vira in albastru prin adaugarea unei picaturi de amoniac.

Zinc: cu o picatura de acid azotic si apoi cu o picatura de fericianura de potasiu se va obtine o coloratie bruna.

Fier: cu o picatura de acid azotic se va obtine o coloratie usor verzuie sau galbuie ce va vira in:

-brun-roscat la adaosul unei picaturi de amoniac;

-albastru la adaosul unei picaturi de fericianura de potasiu;

-rosu la adaosul unei picaturi de sulfocianura de potasiu.

Plumb: cu o picatura de acid azotic, apoi cu o picatura de amoniac si apoi cu o picatura de iodura de potasiu se va obtine o coloratie galbena.

2. Determinarea densitatii

Aparatura:

- lactodensimetru gradat in densitati relative pentru temperature de 20°C;

- termometru cu mercur gradat in grade Celsius (°C). Se poate utiliza si un termolactodensimetru(lactodensimetru ce are prevazut si termometru);

- cilindru de 250 ml in interiorul caruia densimetrul sa se poata misca liber iar tija acestuia sa poata fi imersata in intregime.

Pregatirea probei

Pentru ca grasimea laptelui sa fie intotdeauna in aceeasi stare fizica, laptele este incalzit la 40°C.

Dupa topirea grasimii, laptele este omogenizat mecanic (fara inglobarea aerului) si racit la 20°C.

anul IV, SIA, Galati