Pitești - studiu de geografie urbană

I.Istoric

Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Ţării Româneşti, fiind atestat, ca aşezare, pentru prima dată într-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia între altele,ctitoriei sale,Mănăstirea Cozia şi „o moară în hotarul Piteştilor”.

Existenţa aşezării în epocile străveche şi veche, pe actualul teritoriu, este atestată şi de descoperirea unor unelte din piatră neşlefuită şi şlefuită, a unor fragmente ceramice şi monede.

Aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea meşteşugurilor şi a agriculturii, atenţia acordată de unii domnitori, au contribuit la transformarea Piteştilor din sat în târg şi apoi în oraş în epoca medievală. În această perioadă, oraşul a fost unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau schimb între zonele de câmpie – deal – munte. Intense şi de mare importanţă au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii.

Dezvoltarea ascendentă a oraşului se continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.

După anii 1970, când oraşul a fost ridicat la rang de municipiu, atât activitatea economică cât şi cea social – culturală, capătă o nouă dimensiune, Piteştiul situându-se între cele mai moderne şi dinamice reşedinţe de judeţ din ţară.

II.Poziţia geografică .Limite administrative

Municipiul Piteşti se află situat in partea de NV a Munteniei,la confluenta râului Argeş cu râul Doamnei, in punctul de intersecţie al paralelei de 44051’30’’ latitudine Nordică cu meridianul de 24052’ longitudine estica ,la distanţă relativ egala faţă de Polul nord si Ecuator ,paralela de 450 trecând prin comuna Merişani,la 20km nord de Piteşti.

Mai exact,municipiul Piteşti este aşezat in zona de contact a dealurilor Cotmeana si Cândesti(ca parţi componente ale Piemontului Getic) cu Câmpia Piteştiului,dezvoltarea oraşului urmând direcţia NV-SE,pe parte dreapta a Argeşului,pe terase si luncă,intre 252 si 356 m.

O caracteristică importantă a oraşului este aceea dată de mijloacele de comunicaţie cu regiunile limitrofe ce ii oferă un satut aparte de polarizator economic pentru multe surse de investiţii si piată de desfacere sau centru commercial,pe langă statutul de prestator de servicii un cadrul activităţilor urbane autohtone.

Distanţa fată de capitala este de 114 km(E 15 A),la 36 km intalnindu-se Curtea de Argeş (DN 70),la 52 km Câmpulung (Dn 73/E 572),la 61 km Râmnicu Vâlcea (DN 7/E 81),la 78 km Slatina(DN 65/E 70), existând de asemenea si un important nod de cale ferată cu directii catre Bucureşti(108 km),Curtea de Argeş (38 km) si Slatina (81 km).

In cadrul limitelor administrative se diferentiază intravilanul ,orientat longitudinal de la NV spre SE ,pe o distanţă de cca. 15 km,intre Piteşti N –Başcov si Pitesti S-Prundu.

Urmatoarele localitaţi constituie limitele administrativ –teriroriale ale municipiului Piteşti:

-Başcov(comună suburbană-NNV)

-Budeasa(NNE)

-Mărăcineni(comună suburbană -NE)

-Ştefaneşti(comună suburbană -ESE)

-Bradu(comună suburbană -SSV)

-Albota(SV)

-Moşoaia(V)

-Băbana(VNV)

Suprafaţa oraşului s-a marit treptat in funcţie de evoluţia demografică si dezvoltarea economică.

Din punct de vedere al demografiei se observă o creştere rapidă a populaţiei semnalată odată cu incheierea recensămintelor din 1992 (179.479 loc), 1995 (185.636 loc) ,1998 (187.180 loc),fapt pus pe seama dezvoltării economice,dar si o descreştere a populaţiei semanalată la recensământul din anul 2002 cand populaţia prezenta un număr de 168.756 loc,fapt pus pe seama negativismului demograpfic si instabilităţii economice ulterioare in cazul unor companii comerciale ce a dus la migrarea unui segment al populaţiei spre zonele limitrofe.

La recensământul din anul 1912,suprafaţa Piteştiului era de 519,6 ha din care 483,3 ha avea oraşul propriu-zis,45 ha parcela Trivale,10 ha cătunul Papuceşti si 26 a cătunul Turceşti.

In anul 1948 suprafaţa totală a oraşului era de 143,5 ha,din care 477,5 ha aparţineau intravilanului si 958 ha,extravilanului.Suprafaţa oraşului era In anul 1987 de 4073 ha,iar impreună cu aria comunelor suburbane Başcov,Bradu,Mărăcineni si Ştefăneşti totaliza 25074 ha,in prezent dezvoltarea oraşului fiind mai mult pe orizontală decât pe varticală.

II.1.Geologie

Din punct de vedere geologic ,relieful municipiului Piteşti se incadrează in două subunitaţi morfostructurale:Piemontul Getic-subunitate deluroasă, de orogen si Câmpia Română –subunitate de platformă.

Oraşul se află situat pe linia de contact dintre subunitaţile reprezentate de Piemontul Cotmeana(V si NV),Dealurile Argeşului(NNE),Piemontul Cândeşti(ESE),la acestea adaugându-se si sectorul de tranziţie dintre Piemontul Getic(N) si Câmpia Română (S),in sud teritoriile fiind integrate Câmpiei Piteştilor care apartine Câmpiei Române.

Aceasta reprezintă o câmpie de acumulare fluvio-lacustră cuaternară ,avănd ca fundament Platforma Nordică(Platforma Valahă).Campia propriu-zisă a Piteştiului corespunde celor trei terase ale Argeşului sapate de acesta intr-un con de dejecţie,ca urmare ,depozitele sedimentare ale acestei câmpii cuprind ,,Pietrisuri de Piteşti’’,nisipuri,argile,depozite loessoide.De asemenea o influentă in definitivarea reliefului actual al Piteştiului,o are cea mai recentă etapă a evoluţiei paleogeorafice reprezentată de cuaternar(pleistocen,holocen).

II.2. Clima

Clima imprejurimilor orasului este temperat-continentală detarminată de advecţia aerului maritim continental din vest si a celui continental din nord si est ce favorizează si instalarea unor ierni blânde.

Aşezarea intre dealurile piemontane înalte ,pe terasele Argeşului influentează climatul,Pitestiul având un topoclimat de vale cu predominarea tipului cald,moderat.

Temperatura medie a aerului variază intre 90-100C,media lunii ianuarie fiind de 2.40C si cea a lunii iulie de 20,70C cu o amplitudine anuală de 23,10C.

Circulatia aerului se produce dinspre NE(26%),N(14%),V(12%),E(11%), viteza media anuală a vântului fiind de 2,6 m/s.Vânturile dinspre N,NE si E poartă denumirea de ,,crivaţ’’,vânturile de V poartă denumirea de ,,austru’’,vânturile din SSE poartă denumirea de ,,băltăreţul’’ iar cel ce bate primavara si vara din direcţia Carpaţilor Meridionali poarta denumirea - ,,munteanul’’. Din punct de vedere al precipitatiilor se observă o depaşire a mediei pe ţara,acestea oscilând intre 680 si 700 mm annual,umiditatea atmosferică urcând la valoarea de 68%.