OBTINEREA RADIATIEI LUMINOASE POLARIZATE
PRIN REFRACTIE.
RELATIILE LUI FRESNEL
1. Scopul lucrării.
Obtinerea radiatiei luminoase polarizate prin refractie.
2. Teoria lucrarii
La trecerea radiatiei prin suprafata de separare dintre doua medii dielectrice, fluxul
incident se divide într-un fascicul reflectat si unul refractat. Ecuatiile lui Maxwell la
suprafata de separare a celor doua medii permit determinarea intensitatii campului electric
reflectat si refractat în functie de intensitatea campului electric a fasciculului incident ,de
unghiurile de incidenta i si de refractie r. Dacă notăm cu EIN si EIP componentele vectorului
electric incident, normal (N) si respectiv paralel (P) cu planul de incidenta, componentele
corespunzatoare ale radiatiei reflectate (R) si transmisa (T) sunt date de:
pentru radiatia reflectata, şi:
pentru radiatia transmisa.
Dupa cum se poate observa, componenta reflectată a campului electric, paralelă cu
planul de incidenta se anuleaza pentru unghiul de incidenta i = αB (denumit unghi Brewster)
care satisface relatia:
Să notăm cu R şi T reflectanţele respectiv transmitanţele corespunzătoare câmpului electric; ele
sunt definite ca raport al modulelor vectorilor Poynting şi au forma:
Radiatia transmisă nu se polarizeaza complet pentru nici un unghi de incidentă; întradevăr,
din ultimele două relaţii din (4) obţinem
Se observă că deoarece cos (i−r) <1 , refractiile succesive pot determina reducerea
componentei ETN în raport cu ETP (si deci pot creşte gradul de polarizare al undei
transmise) dar nu o pot anula Rezultă că singura metodă eficientă de polarizare totală este
cea prin reflexie.
Pentru o incidenţă Brewster, transmitanţele pot fi obţinute prin introducerea relaţiei
Intensităţile undelor transmise printr-o singură lamă de sticlă devin:
La trecerea prin m plăci de sticlă, intensităţile undei transmise devin:
Un factor perturbator îl constituie scăderea intensităţii radiaţiei absorbtiei in plăcile de
sticla, dependentă de grosimea d a mediului absorbant după o lege de forma:
0 0( ) 0
I=I ⋅e−μ⋅m⋅d =I ⋅ e−μ⋅d m =I ⋅ηm (9)
unde am notat η = e−μd iar μ este coeficientul de absorbtie al mediului.Mărimea I0
corespunde intensităţii maxime măsurate, fără placi. Ţinând cont de (8) şi (9),
intensitatea transmisă ia forma finală:
Prin logaritmarea relatiei (10) obtinem:
Rezultă că dacă reprezentăm grafic TN
Lucrari pentru laboratorul de fizica
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
