Determinarea Exponentului Adiabatic al Aerului

DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL AERULUI

Exponentul adiabatic al unui gaz este raportul intre calduraspecifica la presiune constanta si caldura specifica la volum constant .

Cunoasterea lui permite determinarea prin calcul a caldurii specifice la volum constant ,greu de determinat experimental.

Experiemntul adiabatic depinde de natura gazului.

Aparatul pentru determinarea exponentului adiabatic constituit dintr-o pompa P capabila sa creeze o suprapresiune (eventual o depresiune) fata de presiunea atmosferica, intr-un recipient R, suparpresiune citita la tubul manometric cu mercur M

La inceputul experientei robinetul cu trei cai se fala in pozitia de a asigura legatura dintre pompa, recipient si tubul manometric. Nu va exista nici o diferenta de nivel deoarece pompa este oprita.

Se porneste pompa si se roteste robinetul astfel incat se inchid comunicarile intre pompa, recipient si tub manometric. Se opreste pompa. Se citeste diferenta de nivel indicata de tubul manometric.

Se lasa 3-5 minute sa se stabilizeze aerul din recipient. Se roteste robinetul punandu-se in legatura recipientul cu tubul manometric. Se citeste diferenta de nivel la tubul manometric. De aceasta data diferenta de nivel va fi mai mica decat cea initiala. Pompa este reglata sa asigure un anumit debit si o anumita presiune. Se reia experienta realizandu-se 6-10 determinari.

Prin operatiile efectuate s-au realizat urmatoarele transformari simple de stare ale aerului, indicate in diafragma. Practic, pentru determinarea exponentului adiabatic este suficient a considera numai doua transformari din succesiunea enumerata, de exemplu destinderea adiabatica 3-4 si incalzirea izocora 4-5. Presupunand ca aceste transformari au caracter reversibil si ca aerul are proprietatile gazului perfect, se poate scrie:

- Pentru destinderea adiabatica 3-4: