Bazele Termodinamicii

Lucrarea de laborator nr. I

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA UNUI MOTOR CU APRINDERE PRIN SCINTEIE IN DOI TIMPI

Motorul in doi timpi are ciclul de functionare extins numai pe doua curse ale pistonului sau pe o rotatie completi a arborelui cotit Principalele particularitati functionale ale motorului in doi timpi din fig. 3 sunt

- intrarea incarcaturii proaspete (amestec aer-benzina) - se realizeaza prin ferestrele de baleiaj 1 situate la partea dinspre p.m.e. a

cilindrului, deschiderea si inchiderea lor fiind comandata de piston. Spre deosebire de motoarele In patru timpi, la motoarele in doi tempi, procesul de schimbare a gazelor este caracterizat printr-o durata mult mai scurta si se desfasoara In jurul a p m e. cu o suprapunere aproape completa a evacuarii si umplerii.

Aceasta si suprapunere simplifica distributia prin inlocuirea supapelor cu ferestre comandate de pistonul motorului care are si rolul unui sertar de distribulie.

Realizarea unui proses de umplere cu incarcatura proaspata baleiaj, este condionata de traiectorile curentilor de lncarcarcatura proaspata a caror dirijare trebuie sa evite amestecarea turbulenta a gazelor arse si trecerea directa a incarcaturii proaspete de la luminile de baleiaj la cele de evacuare.

Clclul de lucru aI motorulul In dol timpi

Motoarele In dol timpi prezinta urmatoarele avantaje:

-sporirea puterii litrice

simplificarea sistemului de distributie si o chiuloasa de constructive mai simpla

- mers mai simplu

Dezavantajele motoarelor in doi timpi sunt:

- solicitari termice mai mari

- procesul de umplere si evacoare sunt mai putin complete

- ungerea se face prin intermediului combustibilului

Faza I - evacuare libera Incepe in momentul deschiderii ferestrelor de evacuare 2 catre piston si se termina cu intirziere dupa ce pistonul a descoperit ferestrele de baleiaj 1 (portiunea b-s).

Faze II-a - corespunde evacuaril fortate . Datorita amestecului proaspat care patrunde In cilindru prin carter (comprimat fiind de pistonul care se misca de la p.m.l. la p.m.e. ) acesta se umple (SD0) si in acelasi timp gazele arse sunt fortate sa paraseasca cilindru. Aceasta faza se termina cind pistonul acopera ferestrele de baleiaj 1(- punctul do de pe diagrama.

Faza III -a reprezinta fie o evacuare suplimentara, fie o incarcare suplimentara, aceasta fiind functie de baleiaj si anume . se pierde incarcatura pe portiunea (d0 -a) daca fereastra de evacuare 2 se inchide dupa cea de baleiaj 1: se incarca suplimentar dace fereastra de baleiaj se inchide dupa cea de evacuare

Lucrarea de laborator nr. 2

MOTORUL DIESEL. CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE

Motorul Diesel face parte din clasa motoarelor termite cu piston Schema constructiva de principle este prezentata in fig.1.

Lucrul mecanic se obtine prin transformarea energiei combustbilului, obtinuta prin ardere in cilindrii motorului. Agentul motor este supus unor transformari (presiune, volurn, temperatura) ce constitue ciclul de functionare al motorului.

Ciclul motorulul Diesel In patru timpi

Motorul Diesel se deosebeste de motorul Otto prin aceea ca aspira aer curet, iar combustibilul este injectat spre sfirsitul compresiei .

Ciclul teoretic de functionare este compus din patru timpi (fig.1);

Timpul 1 - admisia aerului proaspat (fig 1 I),- supapa de admisie se deschide, pistonul se deplaseaza de la p.ms. la p.m.i si in cilindru patrunde aer curet.

Timpul 2 - compresia (fig. 1 II) , ambele supape sunt inchise, pistonul se deplaseaza de la p.m.i la p.m.s aerul este comprimat, avind ca urmare ridicarea temperature aerului peste temperatura de autoaprindere a conibustibilului .

Timpul 3 - injectia combustibilului, arderea si destinderea (fig. 1 III). Se pot deosebesc doua faze:

a) cind pistonul se afla in apropierea puncctului mort superior (cu avans) prin sistemul de injeclie combustibilul este injectat, pulvenzat foarte fin in cilindru

b) urmeaza arderea si destinderea gazelor de ardere , combuslibilul dezvolta prin ardere combustibilului ridicind presiunea si temperature gazelor din cilindru.

Dupe depasirea p.m.s pistonul este impins de gazele de ardere spre p.m.i, efectuind lucru mecanic.

Motorul Diesel face parte din clasa motoarelor termite cu piston Schema constructiva de principle este prezentata in fig.1.

Lucrul mecanic se obtine prin transformarea energiei combustbilului, obtinuta prin ardere in cilindrii motorului. Agentul motor este supus unor transformari (presiune, volurn, temperatura) ce constitue ciclul de functionare al motorului.