Bazele Electrotehnicii

Scopul lucrării:

Verificarea pe cale experimentală a metodei de superpoziţie. Determinarea conductanţelor de întrare şi celor mutuale. Construirea diagramei potenţiale a unui contur închis.

Mersul lucrării:

1. Montăm circuitul:

2.

Fig.1

2. Conectăm circuitul electric şi stabilim valorile FEM, şi le menţinem constante pe tot parcursul experienţei.

E1=28 V

E2=18 V

3. Fixăm comutatorul k2 în poziţia 2, şi comutatorul k1 în poziţia 1. Măsurăm şi înregistrăm în tabelă valorile curenţilor parţiali Ik(1) cînd în schemă funcţionează numai E1.

4. Trecem comutatorul k1 în poziţia 1, şi comutatorul k2 în poziţia 1. Măsurăm şi înregistrăm în tabelă valorile curenţilor parţiali Ik(2) cînd în schemă funcţionează numai E2.

2

5. Pe baza principiului superpoziţiei calculăm şi înregistrăm în tabel valorile curenţilor rezultativi în ramurile 1-3 ale circuitului.

Ik = Ik(1) + Ik(2)

I1= 0,748+(-0,162) = 0,586

I2= -0,263+0,63 = 0,367

I3= 0,77+(-0,4) = 0,37

6. Trecem comutatorul k1 în poziţia 1, apoi măsurăm şi înregistrăm în tabelă valorile curenţilor rezultativi pentru cazul cînd în schemă acţionează concomitent ambele FEM. Comparăm valorile curenţilor obţinute prin măsurare şi cele analitice din punctul 5, şi stabilim justeţea principiului superpoziţiei pe baza rezultatelor experimentale.

Calculăm curenţii parţiali şi rezultativi din ramurile 4-6 folosind prima lege a lui Kirchhoff. Introducem în tabel valorile măsurate şi calculate.

I’5 =-I’3+I’1=0.748-0.77=-0.022 A

I’4 =I’1-I’5=0.748+0.022=0.77 A

I’6 =I’4+I’2=0.77-0.263=0.507 A

I’’5=I’’3-I’’1=-0.4+0.162=-0.238 A

I’’4=-I’’5-I’’1=0.238+0.162=0.4 A

I’’6=I’’4-I’’2=0.4-0.63=-0.23 A

Calcul:

I5=I1-I3=0.586-0.37=0.216 A

I4=I1-I5=0.586-0.216=0.37 A

I6=I4-I2=0.37+0.267=0.737A

Experimental:

I5=I’5-I’’5= -0.022+0.238=0.216 A

I4=I’4-I’’4=0.77-0.4=0.37 A

I6=I’6-I’’6=0.507+0.23=0.737 A

Sursele

I(1) , A 0,748

0,263 0,77 0,77 0,022 0,507 E1=28 V

E2=0 V

I(2) , A -0,162

0,63 -0,4 0,4 -0,238 0,23 E1=0 V

E2=18 V

I=I(1)+ I(2) Calcul

0,586 0,367 0,37 0.37 0.216 0,737

E1=28 V

E2=18 V

Experi-

ment 0,604 0,35 0,39 0.37 0.216 0.737

Tabela 1

7. Folosind rezultatele obţinute în punctele 3 şi 4 calculăm conductanţele de intrare pentru prima g11 şi a doua g22 ramură şi conductanţele reciproce g21, g31, g32 ale circuitului.

g11 = I1(1)/E1 = 0,748/28 = 0,027 S

g22 = I2(2)/E2 = 0,63/18 = 0,035 S

g21 = I2(1)/E1 = -0,263/28 = -0,009 S

g31 = I3(1)/(E1+E2) = 0,77/46 = 0,016 S

g32 = I3(2)/(E1+E2) = -0,4/46 = -0,008 S

8. Folosind conductanţele obţinute, calculăm valoarea FEM în a doua ramură E21.

E21= (E1g21+I2)/g22 = [28*(-0,009)+0]/0,035 = 7,2 V

Verificăm calculele prin măsurarea tensiunii de mers în gol (Ucd m.g.), comutatorul k1 în poziţia 1 şi k2 în poziţie medie.

Ucd m.g. = 8 V

9. Fixăm comutatorul k1 şi k2 în poziţiile 1 şi măsurăm potenţialele tuturor punctelor circuitului faşă de punctul b, potenţialul căruia îl luăm egal cu zero.

Universitatea Tehnică din Moldova

Catedra Bazele Teoretice ale Electrotehnicii