Electrocardiograful - ECG

Scopul lucrarii: Sa facem cunostinta cu semnalul medical ECG – electrocardiograma, caracteristica si varietatea semnalului, de asemenea studierea modului de efectuare a analizei, amplasarea electrozilor si citirea datelor.

2.Noţiuni teoretice

Electrocardiograma (ECG) reprezintă înscrierea grafică a diferenţelor de potenţial generate în timpul activităţii electrice cardiace. Potenţialele electrice sunt produse în inimă ca sumapotenţialelor generate de celulele musculare cardiace în timpul depolarizării şi repolarizării.

La nivel celular:

1. Depolarizarea - modificarea potenţialului transmembranar, determinată de deplasarea sarcinilor electrice(electroni sau ioni);

2. Repolarizarea - refacerea potenţialului transmembranar de repaus, indusă de deplasarea sarcinilor electrice în sens opus, care compensează depolarizarea.

Tipuri de înregistrări ECG

Electrodul -un conductor utilizat pentru a stabili contactul electric cu partea nemetalică a circuitului. Potenţialul electric al dipolului se măsoară cu electrozi plasaţi în diferite zone ale corpului, în mod uzual pe piele.

Traseul ECG este influenţat de:

• polaritatea dipolului,

• distanţa de la electrod la dipol,

• intensitatea cîmpului electric.

Tipurile de înregistrare după plasarea electrozilor:

• bipolară: ambii electrozi plasaţi în cîmpul electric al inimii;

• unipolară: un electrod este plasat în cîmpul electric iar celălalt în planul de potenţial 0.

Înregistrarea ECG standard în 12 derivaţii

Derivaţia ECG -raportul spaţial între două puncte în care se plasează electrozii, în cîmpul electric al inimii.

1. Derivaţiile bipolare (standard) ale membrelor (I, II şi III) au fost introduse în practică de catre Einthoven.Ele formează un triunghi echilateral, cu inima localizată în centru.

2. Derivaţiile unipolare ale membrelor (aVR, aVL, aVF) au fost introduse de Wilson.

3. Derivaţiile precordiale (V1-V6) sunt derivaţii unipolare, la care electrodul explorator (pozitiv) este plasat pe torace, în apropierea cordului.

Plasarea derivaţiilor şi planul explorat

Prin poziţiile electrozilor fiecare derivaţie ECG “vede” semnalul ECG din unghiuri diferite:

• Derivaţiile membrelor culeg activitatea electrică în planul frontal;

• Derivaţiile precordiale culeg activitatea electrică în planul transversal.

Circuitul este închis prin dispozitive specializate - electrocardiografe, care înregistrează semnalele, de obicei pe hîrtie.

Relaţia dintre vectorul inimii şi derivaţia ECG

Derivaţiile membrelor

a) Derivaţiile bipolare ale membrelor (standard)

• Înregistrează activitatea electrică a inimii în plan frontal.

• Termenul “bipolar” înseamnă că ECG este înregistrat între doi electrozi exploratori (+ şi -) plasaţi pe membre: braţul drept (R), braţul stîng (L) şi piciorul stîng(F).