Ecosisteme

Stratul extern al litosferei afanate care vine in contact cu biosfera si cu atmosfera si care are si insusire de fertilitate se numeste sol.

In sectiunea de la suprafata pana la roca mama, se observa straturi successive cu proprietati distincet numite orizonturi genetice. Acestea s-au format in timpul pedogenezei datorita fenomenelor de iluviere si eluviere, capatand insusiri fizice, chimice, biologice diferentiate cu conditiile care au determinat procesul de solificare.

Succesiunea orizonturilor pe verticala formeaza profilul solului. O groapa de profil are latimi de 80 pana la 100 cm si adancimi de 100 pana la 200 cm in functie de adancimea profilului.

Alcatuirea solului

Solul este alcatuit din cele trei faze din natura si anume o faza solida care reprezinta aproximativ 50 %(V), o faza lichida si o faza gazoasa (ambele 50%).

Faza solida este formata din:

-parte minerala aproximativ 45 %(V);

-parte organica aproximativ 5 %(V).

Partea minerala se prezinta sub forma de particule cu diferite dimensiuni grupate dupa diametru astfel:

Denumirea fractiunilor Diametru(mm) Gruparea fractiunilor Observatii

Bolovani >200

Scheletul solului N,A,L(LN,LNA,ALN)

1/2

Pietre 200-20

Pietris 20-2

Nisip grosier 2-0,2

Material fin (particule elementare)

-

Nisip fin 0,2-0,05

Praf(mal) 0,05-0,002

Argila necoloidala <0,002

Argila coloidala <0,001 - -

Proportia diferitelor particule elementare la alcatuirea fazei solide a solului poarta denumirea de textura.

Ea poate fi N, A, L 1/2.

Argila se prezinta ca un material fin, albicios sau cenusiu, moale la pipait, foarte greu permeabil pentru apa iar prin umezire se umfla (gonfleaza), devine plastica si degaja un miros specific de pamant ud.

Nisipul este un material grosier aspru la pipait, colturos, de culoare galbui deschisa, foarte permeabil pentru apa si necoroziv.

Praful prezinta insusiri intermediare intre argila si nisip.

Recortarea probelor de sol pentru analiza

Toate studiile privind solul indiferent de destinatia lor se realizeaza pe teren dar mai ales in laborator pe probe sau mostre recoltate de pe suprafata supusa analizei astfel incat sa oglindeasca cat mai fidel realitatea din teren adica sa fie reprezentative.

Se impune acest lucru cu atat mai mult cu cat rezultatele obtinute prin analiza sunt, de obicei, extrapolate pentru suprafete mari cu acelasi tip de sol.

Natura probelor

Functie de caracterul cercetarii si de precizia impusa acesteia pentru studio se pot folosi probe individuale (ceea ce se recolteaza o singura data cu o singura unealta) sau probe medii rezultate prin amestecarea unui numar mai mari de probe individuale.

Probele de sol pot fi recoltate:

-in asezare naturala (cand cu prilejul recoltarii nu se deranjeaza stratificarea si nici structura-porozitatea solului);

Studiul proprietatilor fizice si fizico-chimice ale solului