Ecosisteme

Buruienile sunt plante salbatice adaptate sa traiasca alaturi de plantele de cultura carora le diminueaza productia din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Buruienile rapesc plantelor cultivate: hrana, apa, caldura, CO2 si lumina.

Buruienile au o adaptabilitate mare la clima si la sol, cun un ritm mai intens de crestere a radacinilor care patrund mai adanc in sol si extrag mai multe elemente nutritive dintr-un volum mai mare de sol si isi formeaza mai multe frunze; orice specie de buruiana are o capacitate mai mare de absortie a elementelor nutritive si de fotosinteza comparative cu plantele cultivate.

Buruienile scot in medie de 2 ori mai multe substante nutritive NPK decat plantele cultivatesi cele mai lacome din acest punct de vedere sunt:

*palamida-Cirsium arvense

*pir tarator-Agropyrim repens

*mustar salbatic- Synapis avensis

*spanac salbatic- Cherapedium album

Buruienile parazite distrug in intregime plantele cultivate daca nu se iau masuri foarte serioase de protectie.

*Cuscuta-Cuscuta sp.-trifoi

-lucerna

Buruienile reprezinta punti de legatura prin care bolile si parazitii plantelor cultivate se transmit din lan in lan sau de la an la an.

Observatie 1.Toate daunele enumerate determina o scadere considerabila a productiei culturilor agricole.

Observatie 2. Odata cu scaderea productiei din punct de vedere cantitativ apare si o scadere semnificativa a calitatoo recoltei astfel:

-vazut dintr-un lan imburuienat are un procent mai mare de plevi, comparative la floarea soarelui apare un procent mai mare de plevi, raportul dintre plevi si cereale devine intotdeauna defavorabil.

Unele buruieni pericliteaza sanatatea oamenilor si a animalelor astfel semintele de pungulita -Thlaspi arvensis dau fainii de grau un gust amar.

Semintele de odos (ovaz salbatic)-Avena fotua produc inflamatia esofagului daca sunt consumate de animale prezente in lanul de grau.

Neghina Agrostema githaga in procent doar de 0,5% devine toxic pentru om.

Usturoiul salbatic-Allium repens

Albastrita -Centaurea cyanus consummate de vaci dau laptelui un gust amar.

Alte buruieni cum ar fi maselarita -Hyoscianus niger

Matraguna- Atropa Beladona

Ciumafaia- Datura stramonium

Iurita -gallium aparine

Stirigoaia -Veratrum album

Brandusa de toamna - Calchicum autumnate

Daca ajung in fan si animalele nu le pot evita produc intoxicari grave animalelor.

Alte pagube produse de buruieni

-ingreierea lucrarilor agricole

-deteriorarea utilajelor agricole

Observatii.Unele buruieni cum ar fi turtita duc la caderea cerealelor si in acest caz recoltarea este practice imposibila.

Culturile de sfecla sau bumbac imburuienate nu se pot recolta cu combinele iar recoltatul manual se face defectuos si cu un randament foarte scazut.

Clasificarea buruienilor

Se realizeaza dupa mai multe criterii si anume:

Dupa modul de nutritie deosebim plante:

1.autotrofe

2.heterotrofe

Cele autotrofe la randul lor pot fi clasificate dupa durata vietii in buruieni monociclice (anuale) care la randul lor pot fi:

a)efemere(trecatoare) -perioada de vegetatie foarte scurta (2 luni) cu observatia ca acestea germineaza primavara foarte devreme, isi coc semintele timpuriu si infesteaza solul, culturele de toamna si timpuriu de primavara.

Exemplu:steluta-stellaria media

Urzica moarta -urtica dicica

Soparlita- veronica sp

Spalacicasa -selnecio vernalis

b)Timpurii de primavara germineaza primavara la temperature scazute numai ca ajung la maturitate odata cu plantele cultivate impurificand masa de seminte.

Exemplu:mustarul salbatic-sinapis arvensis

Ridichea salbatica- raphanis raphanistrum

Ovazul salbatic (odos)

Turita

Piciorul cocosului -Ranunculus acer

Mac salbatic - Papaver somniferum

c)Tarziu de primavara germineaza cand solul se incalzeste bine la 12-16?C si ajung la maturitate tarziu infestand solul si semintele din din buncarul (lada combinei) fac parte:

Buruienile din culturile agricole si combaterea lor