Calitatea Aerului Atmosferic

Identificarea si dimensionarea riscurilor este prima etapa in procesul epidemiologiei de mediu.

Cunoasterea calitatii aerului atmosferic este obligatie a serviciilor de specialitate din ASP judetene pentru includere in sinteza nationala in cadrul obiectivului 1 al PN 1.4.

Pentru anul 2006 datele colectate de la ASP judetene au fost suportul sintezei in Moldova, care ofera continuitate datelor din 2000; sinteza a fost structurata pe judete si pentru intreaga Moldova si rezultate sunt prezentate in continuare.

2.0. METODOLOGIA DE LUCRU

Datele colectate de la ASP judetene se prezinta ca nivele/concentratii determinate in punctele de control amplasate in orasul resedinta de judet si - in unele judete - si in alte localitati urbane.

Prelucrarea datelor s-a realizat cu urmatorii indicatori:

- concentratie medie lunara ;

- amplitudinea absoluta (A) = ca diferenta intre concentratia maxima si cea minima. Amplitudinea are importanta mai redusa, intrucat nu tine seama de frecventa cu care se intalnesc diferite concentratii;

- diferenta intre concentratiile in diferite localitati s-a apreciat din punct de vedere al semnificatiei statistice cu testul t Student;

- frecventa probelor cu concentratii care depasesc CMA;

- diferenta intre aceste frecvente in diferite localitati s-a apreciat din punct de vedere al semnificatiei statistice cu testul

3.0. REZULTATELE LA NIVEL LOCAL

3.1. Rezultate in judetul Iasi

In municipiul Iasi exista un punct de recolta pentru determinari de gaze (NO2, SO2, NH3) si funingine; pulberile sedimentabile se determina prin 34 puncte de recolta in orasele Iasi, Pascani, Tg. Frumos si Harlau.

Rezultatele pentru gaze si funingine sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1. Rezultate in punctul de recolta ISP Iasi, 2006 (concentratii medii pe 12 luni, ?g/m3).

NO2 SO2 NH3 Funingine

Numar probe 150 150 150 150

36,59 ? 7,83 31,96 ? 9,64 41,50 ? 9,66 19,23 ? 2,22

A 78 55 94 39

Nr. probe>CMA - - - -

p. 100 din total - - - -

Ca evolutii lunare semnalam oscilatii relativ mari ale concentratiei in cursul anului pentru NO2 si SO2, nivelele cele mai mari sunt in sezonul cald pentru NH3 si concentratii in crestere in lunile reci ale anului pentru funingine (fig. 1).

Figura 1. Concentratii medii lunare (ug/m3) in municipiul Iasi

NO2

funingine

SO2

NH3

Evolutiile lunare sunt comparabile cu cele ale anilor anteriori, fara a inregistra depasiri ale CMA.

Pentru pulberi sedimentabile in cele patru localitati se inregistreaza nivele mari in orasul Iasi (tab.2).

Tabel 2. Concentratii medii ale pulberilor sedimentabile in anul 2006 (g/m2).

Iasi Pascani Tg. Frumos Harlau

Numar puncte 22 6 3 3

Numar probe 264 72 36 36

14,16 ? 0,81 1,99 ? 0,27 12,68 ? 1,70 13,21 ? 1,76

A 15,25 1,6 11,33 9,53

Nr. probe >CMA 35 - 1 2

p. 100 din total 13,26 - 2,78 5,55

Relativ la localitatile judetului Iasi, valorile medii anuale pentru pulberi sedimentabile sunt semnificativ diferite: Iasi - Pascani test Student, (t=155,05,31; p<0,001); Iasi - Tg. Frumos (t=5,28; p<0,001); Harlau - Tg. Frumos (NS); Harlau - Pascani (t=38,03; p<0,001); Pascani - Tg. Frumos (t =37,49; p<0,001)

Ca evolutii ale concentratiilor lunare in municipiul Iasi constatam depasiri ale CMA in lunile anului cu exceptia lunii octombrie, cu mentinerea nivelului scazut pe tot parcursul anului pentru orasele Harlau, Pascani si Tg.Frumos (fig.2).

Figura 2.