Protocol de Rutare Bazat pe Algoritmul de Vectori de Distanță

Obiectiv:

Obiectivul acestui laborator este de a configura şi analiza performanţa modelului protocolului de rutare a informației (RIP – Routing Information Protocol).

Prezentare generală:

Un router dintr-o reţea trebuie să fie capabil să poată inspecta adresa de destinaţie a unui pachet şi apoi să poată determina care dintre porturile de ieşire este cea mai bună alegere pentru ca pachetul să ajungă la acea adresă. Router-ul ia această decizie după ce consultă un tabel de rutare. Problema fundamentală a rutării este: Cum obţin router-ele informaţiile din tabelele lor de rutare?

Algoritmii de rutare sunt necesari pentru a construi tabelele de rutare şi, prin urmare, transmiterii acestora. Problema de bază a rutării este de a găsi calea cu cel mai mic cost între oricare două noduri, în cazul în care costul unui drum este egal cu suma costurilor tuturor muchiilor ce alcătuiesc calea. Rutarea este realizată, în marea majoritate a cazurilor, prin folosirea unor protocoale de rutare. Protocoalele oferă o metodă distribuită și dinamică de determinare a căii cu cel mai mic cost, date fiind posibilele cazuri de modificare a rutei sau de imposibilitatea accesării unor noduri.

Una dintre principalele clase de algoritmi de rutare este algoritmul de vectori de distanţă. Fiecare nod construieşte un vector care conţine distanţele (costurile) către toate celelalte noduri şi distribuie acest vectorul către vecinii săi din imediata apropiere. RIP este exemplul canonic a unui protocol de rutare bazat pe algoritmul de vector de distanţă. Routere ce folosesc protocolul RIP trimit anunţurile lor în mod regulat (de exemplu, la fiecare 30 de secunde). Un router trimite, de asemenea, un mesaj ori de câte ori o actualizare este declanşată de la un alt router ce-l determină să-și schimbe tabela sa de rutare.

În acest laborator se va stabili o reţea care utilizează RIP ca și protocol de rutare. Se va analiza tabelele de rutare generate în routere, şi se va observa cum protocolul RIP este afectat de imposibilitatea accesării unor conexiuni.

Cum se procedează:

Crearea unui nou proiect

1. Se deschide OPNET IT Guru Academic Editionși se alege din meniul File opțiunea New.

2. Se selectează Project și se dă clic pe Ok => se denumește proiectul astfel: <inițialele numelui>_RIP, iar scenariul: NO_Failure => și se dă clic pe Ok.

3. În fereastra de dialog Startup Wizard: Initial Topology, se verifică dacă este selectată opțiunea Create Empty Scenario => se dă clic pe Next => se selectează Campus din lista Network Scale => se selectează Next de trei ori => și se dă Ok.

Crearea și configurarea reței

Inițializarea reței:

1. Căsuța de dialog Object Palette ar trebui să fie deasupra ferestrei de lucru. Dacă nu este așa, aceasta se poate deschide apăsând pe . Se verifică dacă opțiunea internet_toolbox este cea selectată din meniul drop-down al object palette.

2. Se adaugă, la fereastra de lucru a proiectului, următoarele obiecte din listă: un router ethernet4_slip8_gtwy și două obiecte 100BaseT_LAN.

a. Pentru a adăuga un obiect din listă, se dă clic pe iconița obiectului => se deplasează mouse-ul până în fereastra de lucru => se dă clic pentru a plasa obiectul => se dă clic dreapta pentru a opri crearea obiectelor de același tip.

!!! modelul de nod ethernet4_slip8_gtwy reprezintă un gateway IP cu suport pentru interfața a patru huburi Ethernet și pentru opt interfețe seriale. Pachetele IP care sosesc pe orice interfață sunt rutate spre interfața de ieșire corespunzătoare cu adresa IP destinație. Protocolul RIP sau protocolul OSPF – Open Shortest Path First – poate fi folosit pentru a crea dinamic și automat tabelele de rutare ale gateway-ului și poate selecta ruta într-o manieră adaptivă. !!!

3. Se utilizează conexiunea bidirecțională 100BaseT pentru a conecta obiectele care abia au fost adăugate, asemenea cu figura dată. De asemenea, se redenumesc obiectele ca mai jos (se dă clic pe nod => Set Name).

4. Se închide căsuța de dialog Object Palette.

5. Se salvează proiectul.

Configurarea router-ului:

1. Se dă clic pe Router1 => Edit Attributes => se extinde ierarhia IP Routing Parameters și se setează următorii parametri:

1. Routing Table Export = Once at End of Simulation. Această opțiune specifică router-ului să exporte tabela sa de rutare la sfârșitul simulării.

2. Se dă clic pe Ok și apoi se salvează proiectul.

Adăugarea LAN-urilor rămase:

1. Se selectează simultan (utilizând Shift + clic stânga) toate cele cinci obiecte ce sunt momentan în fereastra de lucru a proiectului (un router, două LAN-uri și două conexiuni). Se ademenea, se pot selecta elementele prin click-and-drag.

2. Se apasă Ctrl + C pentru a copia elementele selectate și apoi se apasă Ctrl + V pentru a le alipi proiectului.

3. Se repetă pasul 2 de trei ori pentru a genera trei copii noi ale obiectelor și, apoi, acestea se aranjează într-un mod similar cu figura de mai jos și se redenumesc elementele.

4. Se conectează router-ele, utilizând conectori PPP_DS3.