Arhitectura calculatorului. BIOS-ul

BIOS-ul, este acronimul expresiei engleze Basic Input/Output System, o componentă software de bază a calculatoarelor (PC-uri şi servere) care face legătura între componentele fizice (hardware) şi sistemul de operare utilizat pe maşina respectivă.

Câteva dintre companiile producătoare de BIOS-uri sunt: Award, American Microsystems, Inc. (AMI) şi Phoenix Technologies Ltd. (Phoenix).

BIOS-ul îndeplineşte trei funcţii fundamentale:

1. Verificarea componentelor la pornirea calculatorului (Power On Self-Test sau POST)

2. Încărcarea sistemului de operare de pe discul dur (HDD) în memoria de lucru

3. Face legătură între sistemul de operare şi unele dispozitive fizice

Sistemul de bază de intrare/ieşire BIOS este o interfaţă între programele sistemului de operare şi partea fizică a calculatorului.

BIOS–ul izolează sistemul de operare şi programele din maşină de particularităţile tehnice ale dispozitivelor fizice concrete şi permite programatorilor să folosească operaţii de Intrare/Ieşire în interiorul programelor pe care le creează, fără a lua în seamă adresele dispozitivelor sau caracteristicile tehnice ale masinii. Pentru a fi performant şi rentabil, programul trebuie gândit pentru toate tipurile de arhitecturi fizice, pentru a putea fi executat sub orice platformă fizică sau software, condiţie numită portabilitate, şi care separă limbajele de programare de nivel jos (Asamblare) de cele de nivel înalt (tip C, C++, Java).

În afară de aceasta, BIOS-ul asigură un şir de servicii de sistem; de exemplu, permite a se afla dimensiunile memoriei calculatorului personal sau data şi ora zilei curente, sau configura modul in care se folosesc dispozitivele fizice în momentul pornirii maşinii etc. Se recomandă de a efectua accesul la BIOS nu prin manipulare directă ci prin porturile de Intrare/Ieşire la scrierea atât a programelor de sistem cât şi a programelor aplicaţii.

Programarea la nivelul BIOS-lui micşorează dependenţa programelor de schimbarea parametrilor tehnici ai calculatorului şi prin aceasta măreşte mobilitatea lor. Funcţiile de bază al BIOS–ului se caracterizează prin:

- testarea calculatorului personal la punerea în priză

- asigurarea controlului dispozitivele externe

- servicii de sistem

BIOS-ul (Basic Input/Output System) este pentru multi o necunoscuta, in timp ce altora le ofera mijloace de a creste performanta sau stabilitatea unui sistem. Acest BIOS se ocupa dupa cum ii spune si numele cu operatiile de baza executate de un calculator. Sistemele de operare mai vechi executau majoritatea operatiilor prin intermediul functiilor puse la dispozitie de catre BIOS. In zilele noastre, insa, sistemele de operare moderne folosesc propriile rutine pentru a executa unele din operatiile respective.

Incep cu acest articol un serial dedicat explicarii fiecarei optiuni in parte din BIOS insotite de asemenea de sfaturi privind cresterea performantei sau stabilitatii sistemului.

Cu toate acestea, BIOS-ul inca nu poate lipsi dat fiind ca foarte multe setari ale componentelor hardware se fac aici, el reprezentand liantul dintre componentele hardware si sistemul de operare. De aceea, un BIOS prost configurat poate incetini foarte mult un sistem in timp ce un BIOS bine setat il poate face mai rapid. Viteza si stabilitatea unui sistem depinde de foarte multi factori si nu sunt intotdeauna influentate direct de cumpararea celor mai scumpe si mai performante component.Placa MSI K7T266 care, cu versiunea 1.0 a BIOS-ului era destul de instabila si nu avea o performanta notabila. Cu toate acestea, o data cu versiunea 1.3 a BIOS-ului toate aceste probleme s-au rezolvat ceea ce demonstreaza ca de foarte multe ori conteaza si software-ul, nu numai hardware-ul.

De obicei, BIOS-ul este structurat in urmatoarele sectiuni majore:

• Standard CMOS Setup

• BIOS Features Setup (Advanced BIOS Features)

• Chipset Features Setup (Advanced Chipset Features)

• Power Management Setup

• PNP/PCI Configuration

• Integrated Peripherals

• Hardware Monitor Setup.