Analiza și modelarea sistemelor informaționale

1.Studierea părţii teoretice şi verificarea cunoştinţelor în mediul instrumentului CASE “Rational Rose.

2.Aprecierea imoprtanţei tehnologiilor, metodologiilor şi principiilor elaborării modelelor în ingineria softului”, evidenţiind aspectele principale prin enumerare în ordine de importanţă.

3.Studierea notaţiei şi descrierea destinaţiei elementelor/componentelor ale blocurilor constructive UML.

4.Însuşirea principiilor de creare, modificare şi salvare a respectivelor modele-diagrame elaborate.

5.Studierea şi evidenţierea respectării cerinţelor metodologice din exemplul reprezentat în partea teoretică a acestui îndrumar.

6.Analiza propriului sistem şi determinarea cerinţelor şi precedentelor, descriind succint şi elocvent scenariul (pas cu pas) cu exemple concrete.

7.Concluziile.

II. Consideraţii teoretice generale.

Cerinţele generale faţă de metodologii şi tehnologii în ingineria softului

Metodologiile, tehnologiile şi mijloacele instrumentale de proiectare (CASE - mijloace) alcătuiesc baza proiectării oricărui SI. Metodologia se realizează prin tehnologiile concrete şi standardele care le susţin, metode şi mijloace instrumentale care asigură îndeplinirea proceselor ciclului vital.

Tehnologia proiectării se defineşte ca un întreg din trei componente:

- procedura pas-cu-pas, care defineşte succesiunea operaţiilor tehnologice de proiectare (fig. 1);

- criteriile şi regulile, care se folosesc pentru aprecierea rezultatelor de îndeplinire a operaţiilor tehnologice;

- notaţii (a mijloacelor grafice şi textuale), folosite pentru descrierea sistemului proiectat.

Instrucţiile tehnologice, care alcătuiesc conţinutul general al tehnologiei, trebuie să fie alcătuite din descrierea succesiunii operaţiilor tehnologice, condiţii, în dependenţă de care se efectuiază una sau altă operaţie, şi descrierea însuşi a operaţiilor.

Tehnologia de elaborare: analiza, proiectarea, dezvoltarea şi sprijinul sistemului informaţional ar trebui să satisfacă următoarele cerinţe generale:

1. Tehnologia ar trebui să sprijine suport plin a ciclului vital al softului;

2. Tehnologia ar trebui să furnizeze realizarea scopurilor garantată de dezvoltarea sistemului informaţional cu calitatea fixă şi în timpul stabilit;

3. Tehnologia ar trebui să furnizeze un prilej de realizare a proiectelor mari pe măsura ce subsistemele (adică prilejul de decompoziţie a proiectului pe componente, care au fost dezvoltate de grupuri de executori de număr limitat cu integrarea ulterioară de componente). Experienţa de elaborare a sistemelor informaţionale mari, arată ca pentru sporirea eficienţei lucrului este necesar de a separa proiectul pe părţi slab legate între ele, pe date şi funcţii a unor subsisteme. Realizareaa subsistemelor ar trebui să fie îndeplinită de grupurile separate de experţi. Astfel este necesar de a furniza coordonarea executării proiectului comun pentru a exclude duplicatul între grupuri de proiectare care poate să apară din cauza prezenţei datelor comune şi funcţii;

4. Tehnologia ar trebui să furnizeze un prilej de dirijare a ocupaţiei pe proiectare a subsistemelor separate de grupurile mici ( 3-7 persoane). Aceasta este cauzat de principiile de controlare a colectivului, şi sporirea de productivitate pe seama minimizării comunicărilor externe;

5. Tehnologia ar trebui să furnizeze timpul minim de recepţie a sistemului informaţional eficient. Întrebarea nu este despre termene de realizare a întregului sistem informaţional, ci despre termene de realizare a subsistemelor separate. Realizarea sistemului informaţional ca întreg în timp scurt poate să atragă un număr mare de programatori, astfel încît efectul poate fi mai slab, decît la îndeplinirea într-un timp mai scurt a subsistemelor aparte cu un număr mai mic de programatori. Practica arată, că chiar la prezenţa în întregime a proiectului complet, introducerea merge consecvent pe subsisteme separate;

6. Tehnologia ar trebui să furnizeze un prilej unei configuraţii a proiectului, dirijînd versiunile proiectului şi ale componentelor sale, un prilej de eliberarea automată a documentaţiei de proiect şi sincronizarea ei cu versiuni a proiectului;

7. Tehnologia ar trebui să furnizeze independenţa realizărilor de proiect de mijloacele realizării a sistemului informaţional (sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD), sisteme operaţionale, limbaje şi sisteme de programare);

8. Tehnologia ar trebui să fie menţinută cu complexul coordonat de Case-mijloace, furnizatori de automatizarea proceselor care se îndeplinesc pe toate scenariile ciclului vital.

Aplicarea reală a oricărei tehnologii de proiectare, elaborare şi însoţirea a sistemului informaţional într-o organizaţie concretă şi proiectul concret este imposibilă fără elaborarea unui şir de standarde (reguli, întelegeri) care ar trebui să fie observate de toţi participanţii proiectului. Din aceste standarde fac parte următoarele:

- standardul proiectării;

- standardul de înregistrare a documentaţiei de proiectare;

- standardul interfeţei utilizatorului.

Standardul de proiectare ar trebui să fondeze:

1. Configuraţiile modelelor necesare (diagrame) pe fiecare scenă a proiectului şi gradul lor de detalizare;

2. Regulile de fixare a deciziilor proiectului pe diagrame, incluzînd: reguli de denumire a obiectelor

3. (incluzînd întelegeri pe terminologie), un set de atribute pentru toate obiectele şi regulile lor de oformare la fiecare nivel, regulile de oformare a diagramelor, incluzînd cererile la forme şi dimensiunile obiectelor, etc.

4. Cererile privind configuraţiile locurilor de muncă a elaboratorilor, incluzînd opţiunile sistemului de operare, opţiunile mijloacelor CASE, opţiunile generale ale proiectului, etc.

5. Mecanismul asigurării lucrului în colaborare asupra proiectului, şi desigur regulile de integrare a subsistemelor proiectului, regulile de întreţinere a proiectului în starea similară pentru toţi elaboratorii (regulamentul schimbului informaţiei de proiect, mecanismul fixării obiectelor comune, etc), regulile de verificare a rezultatelor de proiect la noncontrazicere, etc.

Standardul oformării documjentaţiei de proiect trebuie să stabilească:

1. Completatea, componenţa şi structura documentaţiei pe fiecare nivel al proiectării;

2. Cerinţele privid oformarea acestei documentaţii ( incluzînd cerinţele la conţinutul compartimentelor, subcompartimentelor, punctelor, tabelelor, etc.);

3. Regulile de pregătire, de privire, înţelegere şi acceptare a documentaţiei cu indicarea limitelor maxime pentru fiecare nivel;

4. Cerinţele la setările sistemului de editare, folosite în funcţie de mijloc integrat pentru pregătirea documentaţiei;

5. Cerinţele la setările mijloacelor CASE pentru asigurarea pregătirii documentaţiei în corespundere cu cerinţele stabilite.

Standardul interfeţei utilizatorului trebuie să stabilească:

1. Regulile de oformare a ecranului (şrifturi şi paleta de culori), componenţa şi plasarea ferestrelor şi elementelor de rulare;

2. Regulile de folosire a tastaturii şi a mousului;

3. Regulile de oformare a textelor de ajutor;

4. Setul de mesaje standarde;

5. Regulile de prelucrare a reacţiei utilizatorului.

Una din înţelegerile de bază a metodologiei de proiectare a sistemului informaţional este înţelegerea ciclului vital al softului ei. Ciclul vital al softului (CVS) – e un proces neîntrerupt, care se începe de la momentul hotărîrii despre necesitatea creării lui şi se termină în momentul excluderii lui totale din exploatare.

Documentul normativ de bază, care reglamentează CVS este standardul internaţional ISO/IEC 12207 [1,2] ( ISO – International Organization of Standardization, IEC – International Electrotechnical Commision). El determină structura CV, care conţine procese, acţiuni şi probleme, care trebuie să fie rezolvate în timpul creării softului.

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova

Universitate Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatica si Microelectronica

Catedra Automatica şi Tehnologii Informaţionale