APRECIEREA DATELOR
Variabilele sunt caracteristici sau caractere care au valori ce pot fi diferite de la un individ la altul, într-o populatie. Deci o variabilă poate lua mai multe valori individuale în populatia studiată. Valorile individuale determinate prin investigarea unor indivizi sau unităti dintr-o probă se numesc date.
Scale de măsurare si tipuri de variabile
De exemplu, într-o populatie de pesti dintr-o anumită specie, se investighează lungimea indivizilor. Lungimea reprezintă o caracteristică sau un caracter al tuturor indivizilor din populatie, deci este o variabilă. Lungimea pestilor are valori diferite de la un individ la altul sau de la un grup de indivizi la altul. Aceste valori ale tuturor indivizilor din populatie se numesc valori individuale. Dacă se capturează un anumit număr de pesti (se extrage o probă) din populatia de studiu si se măsoară lungimea fiecărui individ, valorile individuale astfel determinate constituie datele.
În functie de relatiile ce se pot stabili între valorile individuale ale unei variabile, aceasta poate apartine unui anumit tip de variabilă, care la rândul său poate fi apreciată pe o anumită scală cu anumite reguli si limitări. În general, sunt recunoscute patru astfel de scale de apreciere a variabilelor: nominală, ordinală, de interval si de raport. Relatia dintre aceste scale este una ierarhică, adică o scală de nivel superior încorporează proprietătile scalelor inferioare acesteia.
Scala nominală. Este cea mai simplă modalitate de apreciere a variabilelor. În esentă, permite doar identificarea categoriilor în care valorile individuale pot fi clasificate. Categoriile se exclud reciproc, adică o anumită valoare poate apartine doar unei singure categorii din scală. Variabilele corespunzătoare acestei scale se numesc variabile nominale sau atribute. Oricare două valori ale unei astfel de variabile pot apartine aceleiasi categorii sau la două categorii diferite ale scalei ordinale, cu alte cuvinte pot fi egale sau diferite.
De exemplu, sexul indivizilor unei populatii este o variabilă nominală, ale cărei valori individuale posibile sunt mascul si femel. Doi indivizi dintr-o populatie pot avea acelasi sex (mascul sau femel) sau pot avea sexe diferite (unul este mascul, celălalt este femel) la un moment dat. Deci valorile variabilei sex pot fi egale (apartin aceleiasi categorii a scalei nominale) sau diferite (apartin la categorii diferite ale scalei nominale). Alte exemple de variabile nominale întâlnite în ecologie sunt: culoarea, tipul de habitat, specia.
Scala ordinală. Aceasta include proprietătile scalei nominale (identificare si clasificare), la care se mai adaugă posibilitatea de ordonare a categoriilor într-o serie, de la valoarea cea mai mică la cea mai mare, sau de specificare a magnitudinii acestora. Variabilele corespunzătoare acestei scale se numesc variabile ordinale. Oricare două valori ale unei astfel de variabile pot fi egale sau diferite. În cazul în care sunt diferite, valorile se pot ordona, adică se poate spune că una dintre valori este mai mare decât cealaltă. În general, valorile variabilelor ordinale se reprezintă sub formă de magnitudine relativă.
De exemplu, dacă într-o populatie de lupi urmărim variabila agresivitate, valorile individuale pot fi „neagresiv”, „putin agresiv”, „agresiv” si „foarte agresiv”. Doi indivizi pot fi egali sau diferiti din punctul de vedere al agresivitătii, iar dacă sunt diferiti, atunci se poate determina că unul este mai agresiv decât celălalt (că o valoare este mai mare decât cealaltă), dar nu se poate spune exact cu cât.
O altă modalitate de a reprezenta valorile pe scala ordinală constă în folosirea unor simboluri numerice corespunzătoare magnitudinii valorilor, numite ranguri. Rangurile sunt utile mai ales când se urmăreste reprezentarea unei variabile pe o scală cu mai multe categorii ordinale. Astfel, valoarea cea mai mică, „neagresiv” din exemplul anterior, primeste rangul unu, următoarea doi si asa mai departe.
Un exemplu de scală ordinală este scala DAFOR (acronimul este format prin preluarea primei litere a valorilor scalei), utilizată pentru aprecierea abundentei unei specii de plante într-un pătrat de probă.
Valoare
Dominată
Abundentă
Frecventă
Ocazională
Rară
Trebuie retinut că valorile numerice ale rangurilor nu pot fi folosite pentru a efectua operatii simple, deoarece acestea nu au sens – valoarea „abundentă” nu este de două ori mai mare decât valoarea „ocazională” sau diferenta dintre valoare „dominantă” si valoarea „abundentă” poate să nu fie egală cu cea dintre valorile „ocazională” si „rară”. Rangurile sunt doar simboluri numerice care arată magnitudinea valorilor sau pozitia lor în setul de valori ordonate.
Scala de interval. Permite atât ordonarea datelor, cât si precizarea distantei dintre unitătile scalei. Valorile exprimate pe această scală pot fi scăzute unele din altele pentru a afla exact care este diferenta dintre ele. Din cauza faptului că scala de interval nu are o valoare zero absolută, nu se poate realiza împărtirea valorilor pentru a afla cu cât una este mai mare decât cealaltă.
De exemplu, variabila de tip dată este apreciată pe o scală de interval. Dacă trei specii de păsări de talie mică (paseriforme) revin din migratie pe 5, 10 si 15 mai, putem spune că a treia specie ajunge cu zece zile mai târziu decât prima, dar nu putem spune că are nevoie de trei ori mai mult timp pentru a încheia migratia. Un alt exemplu de scală de interval este scala Celsius de apreciere a temperaturii: 0°
lucrari practice-ecologie generala-an3-ID
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
