Recomandări - tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr

Sfecla de zahăr una din cele mai valoroase culturi agricole în multe regiuni ale lumii în Republica Moldova este sursa de bază a obţsa de bază a obţ şi are o mare importantă economică.

Această cultură are un potenţial înalt de productivitate, însă din păcate potenţialul acesta nu este utilizat pe deplin. Dacă în mediu pe cîmpurile Comisiei de Stat pentru încercarea soiurilor de plante, pe anii 2001-2005 roada a alcătuit 51 t/ha, cînd în producere media recoltei pe aceşti ani a alcătuit 24,7 t/ha deci potenţialul soiurilor şi hibrizilor studiaţi şi omologaţi în producere îşi realizează potenţialul dar numai la 48,4%.

Soiuri şi hibrizi înalt productivi avem cît autohtoni şi străini însă ca aceste soiuri şi hibrizi sa-şi realizează potenţialul biologic este necesar de a respecta corect şi la vreme toate elementele tehnologiei de cultivare a acestei culturi.

Tehnologia prezentă este elaborată în rezultatul cercetărilor multianuale a ICCC „Selecţia” şi practica gospodăriilor de frunte din zona cultivării sfeclei de zahăr. Sa ţinut cont şi de rezultatul cercetărilor ţarilor postsovietice şi din lume.

1. Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr se bazează pe amplasarea ei după culturi premergătoare asigurate cu umiditate destulă. Datele experimentale obţinute la ICCC „Selecţia” şi experienţa în producere confirmă prioritatea culturilor cerealiere de toamnă amplasate după premergători cu termeni de recoltare devremi în calitate de premergători pentru sfecla de zahăr.

1.1. Sfecla de zahăr este foarte sensibilă la cultura repetată scăzînd productivitatea cu 50% şi mai mult.

1.2. Nu se recomandă ca sfecla de zahăr să fie amplasată după floarea-soarelui, fiindcă ambele au un sistem radicular adînc folosind apa din straturile adînci, floarea-soarelui lasă o rezervă mică de umiditate pentru sfecla de zahăr, micşorînd considerabil posibilităţile productive ale acestei culturi.

1.3. Nu se recomandă în asolament rapiţa fiindcă această cultură favorizează înmulţirea nemetodei. În afară de aceasta lupta cu samurasla rămasă de la această cultură aduce la cheltuieli înalte.

Gradul de saturare al asolamentului cu sfecla de zahăr este de dorit să alcătuiească nu mai mult de 30%.

Inclinarea pantei pînă la 3o.

2. Pentru sporirea producţiei cît şi menţinerea şi chiar îmbunătăţirea fertilităţii solului se recomandă 5,0-6,0 t/ha gunoi de grajd bine fermentat – N60-75 P2O5-60 K2O45-60.

Cca 80-90% din doza recomandată se administrează sub arătura adînca din toamnă, iar restul concomitent cu semănatul (N10 P20 K10).

3. Lucrarea de bază a solului constă din dezmiriştirea care se execută concomitent cu recoltarea culturii premergătoare sau imediat după recoltare. Arătura se efectuează cel tîrziu peste 15-30 zile după dezmiriştire. Tărăgănarea acestei lucrări aduce la micşorarea producţiei cu 2,5-4,0 t/ha. Arătura se execută la adîncimea de 32-35 cm obligatoriu cu plugul cu cormoană în agregat cu tăvălug dintat sau grapă cu colţi.

Arătura se menţine afînată, curată de buruieni şi se nivelează minuţios pînă la starea de semănat prin lucrări de discuire, grapare, cultivare.

4. Primăvara, dacă arătura a fost calitativ executată şi terenul bine nivelat, pentru pregătirea corespunzătoare a patului germinativ este suficientă o singură lucrare superficială în preajma semănatului cu cultivatorul USMK-5,4, sau cu alte mijloace adecvate la adîncimea de încorporare a seminţelor o asemenea lucrare a solului contribuie la micşorarea pierderilor de umiditate, crearea condiţiilor necesare pentru germinaţia înaltă a seminţelor, răsărirea uniformă şi explozivă a plantelor, reducerea consumului de energie şi carburanţi.

5. Semînţa de sfecla de zahăr trebuie să intrunească următoarele condiţii conform STAS 10882-93:

- germinaţia nu mai mică de 80%

- monocarpia nu mai mică de 85%

- uniformitatea 85%

- puritatea 98%

6. Epoca optimă de semănat este atunci cînd temperatura solului la adîncimea de încorporare a seminţei ajunge la 4-5oC şi se menţine constant 2-3 zile. Este necesar ca întreaga suprafaţa de sfeclă de zahăr din unitatea respectivă să fie semănată în 3-4 zile, iar pe un anumit teren în 1-1,5 zile.

7. Adîncimea de încorporare a seminţelor depinde de condiţiile meteorologice concrete, calitatea pregătirii patului germinativ.

Dacă umiditatea solului este normală, patul germinativ are o structură omogenă, densitate favorabilă şi grad optim de nivelare, seminţele se încorporează la adîncimea de 3,0-3,5 cm, iar dacă primăvara este secetoasă la 3,5-4,0 cm.

Obligatoriu este ca seminţele să fie încorporate uniform, la adîncimea dată într-un strat de sol umed şi pe un pat tare.

8. Densitatea optimă se stabileşte în funcţie de gradul de aprovizionare cu apă, de potenţialul de fertilizare a solului, particularităţile soiurilor şi hibrizilor cultivaţi şi este cuprinsă între 75-95 mii plante la recoltare la hectar.

9. Norma de semănat. Există o legătură strînsă între cantitatea necesară de seminţe la hectar, gradul de germinaţie a acestora şi densitatea plantelor fapt ce trebuie de luat în consideraţie la determinarea normei de semănat.

Cînd executăm semănatul programat, însămînţarea se execută la 14-15 cm între seminţe pe rînd (1,6-1,5 unităţi de semănat), distanţa între seminţe pe rînd poate fi mărită pînă la 16-17 cm (1,4-1,3 unităţi de semănat), dacă se preconizează germinaţia seminţelor în cîmp mai mare de 75%. În ambele cazuri trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:

- arătură să fie nivelată bine de cu toamnă;

- patul germinativ să posede o structură omogenă, densitate favorabilă şi grad optim de nivelare;

- să se folosească semînţă monogermă cu germinaţia peste 95% şi tratate cu insectofungicide efective;

- să se asigure obligatoriu protecţia seminţelor şi plantelor după răsărire de boli, dăunători şi buruieni;

- semănatul se efectuează în epoci optime cu semănători performante.

Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite atunci semănatul se execută la 11-12 cm între seminţe pe rînd (2,0-1,85 unităţi de semănat). După răsăritul plantelor se înfăptuieşte corecţia densităţii.