Produse accesorii ale pădurii - principalele specii de ciuperci

1. PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

- Sbârciogul (ciuciuleţi, ciuciulete, pupi) Morchella esculenta Pers.

fam. Morchellaceae

Are pălăria ovoidă sau conică, cu diametrul de 3,0 — 6,0 cm şi înălţimea de 3,0—8,0 cm, de culoare gălbuie sau roşcat bruna, cu nuanţe mai deschise spre vârf, iar pe suprafaţă prezintă numeroase alveole adânci, neregulate şi sinuoase, căptuşite în interior de himeniu şi delimitate de creste sterile şi groase Pălăria este goală în interior, iar marginile acesteia sunt concrescute pe piciorul drept, cilindric şi îngroşat spre bază, neted sau vălurat, gol în interior, cu diametrul de 2,0—3,0 cm şi înălţimea de 3,0—5,0 cm, de culoare albicioasă sau galben deschis. Carnea este albă, casantă, fragedă, cu gust şi miros plăcut.

Creşte izolat sau în grupuri, pe terenurile nisipoase ale pădurilor luminate sau ale pajiştilor mai umbrite, în mustul zăpezii sau după ploile călduţe de primăvară.

Comestibilă, foarte bună

- Sbârciogul — Morchella conica Pers., fam. Morchellaceae

Se caracterizează prin pălăria de formă conică, cu înălţimea de 3,0—7,0 cm şi diametrul în partea inferioară de 1,5—3,0 cm, de culoare brun deschis până la negricioasă cu nuanţe brun-gălbui, cu suprafaţa presărată de alveole profunde, înguste, dispuse în şiruri longitudinale mai mult sau mai puţin paralele, limitate de nervuri groase, unite între ele prin coaste transversale. Marginile pălăriei sunt neregulate şi concrescute pe piciorul aproape cilindric,puţin vălurat şi uneori subţiat spre bază, cu diametrul de 1,0—1,5 cm şi lungimea de 2,0—4,0 cm, de culoare albicioasă sau cu nuanţe gălbui şi Gol în interior. Carnea este albă, cu gust şi miros plăcut. Creşte izolat sau în grupuri prin păduri de răşinoase şi cele de amestec, prin pajişti, preferind solurile nisipoase sau argilo-nisipoase, umede.

PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

- Sbârciogul gras (ciuciuleţi) Gyromitra esculenta (Pers.) Fr., fam.Helvellaceae

Are pălăria globuloasă sau diformă, alcătuită din numeroase pliuri lobate ca nişte circumvoluţiuni, de culoare bruna-castanie până la brună-negricioasă, cu dimensiuni de 3,0—8,0 cm. în interior este albă şi goală. Piciorul gol în interior, cu diametrul de 1,5—3,0 cm şi înălţimea până la 8,0 cm este neted sau vălurat, de culoare alb-gălbeniu, uneori cu nuanţe roşiatice. Carnea este albă, casantă, cu miros şi gust plăcut, însă conţine o substanţă toxică (acid helvellic), datorită căruia este socotită de unii autori, ca fiind FOARTE OTRĂVITOARE, provocând intoxicaţii de tip faloidian. Creşte în grupuri, în păduri de răşinoase, pe lângă trunchiuri de arbori, pe locuri părăginite etc.

- Creasta cocoşului (laba ursului, opintici barba caprei, burete creţ) Ramaria flava (Fr), fam. Clavariaceae,

Are forma unui arbust cu piciorul cărnos,gros, albicios, de 3,0—5,0 cm, cu numeroase ramuri şi rămurele galbene-aurii,lungi, subţiri, fragile, terminate cu câte 2 vârfuri boante, îndreptate în sus, formând un corp rămuros de mărimea unui pumn (6,0—12,0 cm). Carnea este albă, cu un gust plăcut, însă puţin amărui.

Creşte în pădurile de răşinoase şi de foioase.

- Rămurelele (creasta cocoşului, opintici, bureţii veveriţei, meloşel, togmăgel, bureţi creţi) Ramaria botrytis (Pers.) fam. Clavariaceae

Are forma unui arbust cu un trunchi de 3,0—4,0 cm, cărnos, la început alb, iar apoi gălbui, de pe care se ramifică ramuri de lungimi diferite galben-aurii, cilindrice şi drepte, cărnoase, care se divid în rămurele galbene, sau galbene-roşii, scurte, obtuze, îngroşate, îndreptate în sus şi terminate cu câte 2—3 vârfuri boante de culoare roz sau roşu purpuriu, alcătuind corpul fructifer asemănător unei conopide, cu mărimi de 6,0-12,0 cm. Carnea este albă, fragedă, suculentă, cu miros plăcut şi gust dulce.

Creşte prin păduri de răşinoase şi de foioase, izolat sau în grupuri.

A fost prezentat in cadrul Facultatii de Silvicultura; Universitatea ,,Stefan cel Mare Suceava''