Cultura plantelor medicinale 4

1. Althaea officinalis L. Nalba mare / nalba albǎ

2. Angelica archangelica L. Angelica

3. Arctium lappa L. Brusture / lipan

4. Atropa belladonna L. Mǎtrǎguna, Cireaşa lupului, Doamna codrului

5. Cichorium intybus L. Cicoare

6. Gentiana lutea L. Ghintura

7. Glycyrrhiza glabra L. Lemn dulce

8. Gypsophila paniculata L. Ipcǎrige / ciulin alb

9. Saponaria officinalis L. Sǎpunariţa

1. Althaea officinalis L. (Nalba mare sau Nalba alba)

Specie bienalǎ sau perenǎ, cu rizom lung de 10cm şi gros de pânǎ la 5cm, napiform, multicapitat, cu suprafaţa brunǎ, striatǎ şi conţinând un suc alb-gǎlbui. Din rizom pornesc rǎdǎcini lungi de pânǎ la 30cm şi groase de 1cm. Partea subteranǎ are un miros aromat şi un gust amar - aromat. Frunzele sunt de trei ori penate, iar tulpina este înaltǎ de pânǎ la 2m, groasǎ de pânǎ la 8cm şi goalǎ la interior. Inflorescenţa este o umbelǎ compusǎ, globuloasǎ, cu diametrul pânǎ la 20cm. Fructele sunt elipsoidale, comprimate şi lungi pânǎ la 1cm.

2. Angelica archangelica L. (Angelica)

Specie bienalǎ sau perenǎ, cu rizom lung de 10cm şi gros de pânǎ la 5cm, napiform, multicapitat, cu suprafaţa brunǎ, striatǎ şi conţinând un suc alb-gǎlbui. Din rizom pornesc rǎdǎcini lungi de pânǎ la 30cm şi groase de 1cm. Partea subteranǎ are un miros aromat şi un gust amar - aromat. Frunzele sunt de trei ori penate, iar tulpina este înaltǎ de pânǎ la 2m, groasǎ de pânǎ la 8cm şi goalǎ la interior. Inflorescenţa este o umbelǎ compusǎ, globuloasǎ, cu diametrul pânǎ la 20cm. Fructele sunt elipsoidale, comprimate şi lungi pânǎ la 1cm.

3. Arctium lappa L. (Brusture / Lipan)

Specie bienalǎ, viguroasǎ, cu rǎdǎcina cǎrnoasǎ, de culoare brun-cenuşie, groasǎ de pânǎ la 5-6 cm. Tulpina este înaltǎ de 1-2m şi ramificatǎ. Frunzele sunt ovate, cu baza cordatǎ, cenuşii pe faţa inferioarǎ, limbul lung de pânǎ la 50cm. Inflorescenţele sunt globuloase, cu diametrul de 3-4cm, la suprafaţǎ cu bractei rigide, încovoiate la vârf în formǎ de cârlig. Florile sunt purpurii.

4. Atropa belladonna L. (Mǎtrǎguna, Cireaşa lupului, Doamna codrului)

Specie perenǎ (5-6 ani), cu rizom multicapitat din care se dezvoltǎ rǎdǎcini lungi de 50cm, groase pânǎ la 4cm, brune la exterior şi alb-cenuşii la interior. Tulpinile sunt înalte de pânǎ la 2m, formând o tufǎ viguroasǎ. Frunzele inferioare sunt alterne, cele superioare geminate, având o lungime de pânǎ la 20cm şi o formǎ elipticǎ sau ovatǎ, cu marginea întreagǎ, vârf ascuţit şi baza îngustatǎ într-un peţiol scurt. Florile se dezvoltǎ la subsoara frunzelor superioare şi au corola tubuloasǎ cu 5 lobi, culoare brun-violetǎ la exterior şi gǎlbuie cu nervuri purpurii la interior. Fructul este o bacǎ sfericǎ, cu diametrul de cca. 1,5cm, neagrǎ, lucioasǎ, cu suc violet. Caliciul este stelat cu 5 raze triunghiulare, persistent.

Întrebuinţare:

Principii active = alcaloizi totali 0,45% în rǎdǎcini şi 0,30% în frunze, dintre care cei mai importanti sunt:

- hiosciamina (85 - 98%), care în timpul uscǎrii se transformǎ în atropinǎ;

- scopolamina

- apoatropina

- beladonina.

Se întrebuinţeazǎ la obţinerea de medicamente cu acţiune antispasmodicǎ - spasmoliticǎ - neurotropǎ folosite în tratamentul spasmelor biliare şi urinare, în spasmele bronşice ale asmaticilor, în tratamentul simptomatic al boliii Parkinson pentru reducerea tremurǎturilor, în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal - împreunǎ cu alte medicamente - pentru diminuarea sucului gastric şi tonicitǎţii peretelui gastric.

În oftalmologie, sub formǎ de picǎturi, atropina este utilizatǎ pentru dilatarea pupilei în scop diagnostic.