Act Venetian rezumat

Piesa "Act venetian" scrisă de Camil Petrescu are o acțiune plasată în secolul al XVII-lea, la Venetia. Pietro Gralla, un fost corsar ridicat la rangul de proveditor, pregătește o strategie navală pentru o bătălie importantă. El este ajutat de servitorul său devotat, Nicola. Soția lui Pietro, numită Alta, asistă la acest joc de strategii navale și își pune întrebări cu privire la potrivirea tacticilor imaginate cu ajutorul vaselor miniaturale. Pietro Gralla își amintește de succesele sale în bătălii anterioare și de medalii primite. Acum, el se pregătește să lupte pentru Venetia, într-o perioadă în care puterea republicii este slăbită, iar corupția și crimele sunt răspândite. Înaintea bătăliei, Pietro este neliniștit din cauza lipsei de disciplină a gondolierilor, care nu sunt obișnuiți cu rigorile militare. Soția sa, Alta, este îngrijorată pentru siguranța lui și rememorează cum l-a cunoscut. Înainte de sosirea bătăliei, Gralla este neliniștit și se simte nesigur din cauza amânărilor și lipsei de seriozitate a militarilor venetieni. În acea seară, urmează să vină un naturalist numit Spallazini, aducând cu el cartofi din America. Alta promite să mănânce acești cartofi în ciuda zvonurilor că ar fi otrăvitori. Astfel, piesa explorează lupta lui Pietro Gralla pentru stabilitate și demnitate într-o perioadă tulbure a Republicii Venețiene."

Scena II: Cavalerul Marcello Mariani intră în scenă și declară că a fost chemat de Pietro Gralla. Întrebat cine este, cavalerul se mândrește spunând că este descendent din familia Mariani, "înscrisă în Cartea de aur din 1214, iar din 1534, baroni ai Sfântului Imperiu". Gralla se enervează la această atitudine și îi spune că este "prost ca un paun" și că nu îl interesează faptul că este "rămășița unui neam ilustru", ci important este că a venit acolo în calitate de comandant al fregatei Vellocitta. Cavalerul, bulversat de primirea jignitoare, devine penibil, deoarece nu știe nimic despre echipajul său, nici măcar nu a văzut vreodată fregata în cei șase ani de când era comandant și nu-și amintește nici numele secundului care s-a ocupat de corabie în tot acest timp. Cavalerul fusese plecat trei ani la ambasada venețiană din Franța și de doi ani era atașatul Dogelui, și nici nu se gândea să comande nava în apropiatul război. Gralla îi dă exemplul lui Gregoriu Mariani, un străbunic de-al lui, care adusese glorie Veneției, dar Cellino (cavalerul) spune că el îndeplinește rolul de comandant doar pentru că face parte din această celebră familie, iar funcția lui are "un caracter reprezentativ". În schimb, secundul lui Cellino este fericit că se află sub comanda "unui nobil din apropierea Dogelui". Gralla îi cere ferm și intransigent să-și dea demisia de la comanda fregatei "Velocitta", dar Cellino refuză indignat, considerând că îi revine acest grad deoarece familia lui are merite deosebite în istoria Veneției. Furios la culme, Gralla îl jignește spunându-i "cap de berbec frezat", îi smulge perucă cu bastonul, apoi îi șterge pudra și îi șterge pe obraz ca să îndepărteze alunițele desenate, spunându-i că este "pudrat ca o paiață". Pietro Gralla îl disprețuiește pentru lasitate și îl amenință că, dacă nu vine a doua zi să preia funcția, îl va aduce în lanțuri de oriunde ar fi și îl provoacă la duel. Cellino este înspăimântat, refuză să se bată cu Pietro, apoi, amenințat că îi vor fi tăiate urechile și nasul, își scrie demisia. Pietro continuă să îl disprețuiască, arătându-i că singurele lui merite sunt cele câștigate de familia lui,