Influența stresului asupra studenților în pandemie

Termenul stres a fost pentru prima dată utilizat de către H. Selye în 1936 pentru a desemna starea în care se găsește un organism amenințat de dezechilibru sub acțiunea unor agenți sau condiții care pun în pericol mecanisemele sale homeostatice. Orice factor susceptibil a de a distruge acest echilibru, fie el de origine fizică, chimică sau psihologică, este numit agent stresant. Dicționarele de psihologie descriu noțiunea de stres ca desemnând atât agentul agresor, cât și reacția corpului la acesta.

Cu timpul, acest termen a devenit foarte utilizat în societatea actuală, fiind identificate numeroase surse provocatoare de stres, indiferent de vârstă sau statut social. Prin urmare s-a încercat evidențierea unor modalități cât mai eficiente de management al stresului, știut fiind faptul că infleunța acestuia poate avea efecte negative puternice asupra tuturor componentelor vieții, atât în plan profesional, cât și personal. Stresul are o importantă componentă subiectivă, în sensul că ceea ce est facil sau relaxant pentru cineva, poate deveni amenințător sau imposibil de realizat pentru altcineva. Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/ situații externe sau interne sau condiții ale mediului, suficient de intense sau frecvente, care solicită reacții de adaptare din partea individului. Oamenii evaluează în permanență mediul extern și intern și nu răspund pasiv la aceste evaluări. Evenimentul poate fi evaluat ca: irelevant sau indiferent, pozitiv, negativ (amenințător). Diferențele individuale în evaluarea situațiilor de viață pot fi majore. Aceeași situație de viață poate fi evaluată diferit de persoane diferite. Principalii potențiali stresori sunt: starea de boală fizică sau psihică, abuzul fizic sau emoțional, situația financiară precară, pierderea locului de muncă, școala (probleme de comunicare cu colegii, responsabilități prea mari), familia (probleme de comunicare în familie, decesul unui membru al familiei, separarea), prietenii (relațiile conflictuale cu aceștia), dezastrele naturale, propria persoană (neîncrederea în sine). Aceste situații pot genera o serie de reacții variate: reacții fizice/ fiziologice (dureri de inimă, palpitații, indigestii, insomnii, spasme musculare, oboseală, alergii), reacții cognitive (blocaje ale gândirii, deficit de atenție, dificultăți în luarea deciziilor, idei suicidare), reacții emoționale (anxietate, depresie, pierderea interesului pentru activitățile preferate, pentru prieteni, teama de boală, de moarte, instabilitatea emoțională, neîncrederea în viitor), reacții comportamentale (performanețe scăzute, consum exagerat de alcool și tutun, tulburări de somn, izolare, comportamente agresive).

Încă de la începutul pandemiei, experții au anticipat că aceasta va avea un impact psihologic și social extrem de ridicat prin creșterea nivelului de stres acut, de anxietate și depresie, precum și a iritabilității și scăderea nivelul de concentrare și atenție

Contextul pandemic actual, cu restricțiile și schimbările pe care le-a adus, este considerat un generator principal de stres de aproape doi ani, de când a fost descoperit virusul COVID-19. Apariția pandemiei a determinat o schimbare a comportamentului uman, a stilului de viață și a realității în care trăim. Studiile de specialitate susțin faptul că implementarea măsurilor de carantinare și de prevenire a răspândirii virusului adoptate la nivelul fiecărei țări a determinat creșterea nivelului de stres posttraumatic și anxietate, precum și gradul de incertitudine și de teamă, simptomele de depresie fiind mai accentuate în rândul populației în faza incipientă a pandemiei. Anxietatea este una dintre cele mai prezente stări cu care poate mulți dintre noi ne-am confruntat în perioada de izolare sau pe care o experimentăm acum. Aceasta constituie un semnal emoțional și este determinată de un amestec de emoții, sentimente sau de factori stresori, precum și de o stare permanentă de panică, anumiți cercetători considerând anxietatea o importantă problemă de sănătate.

Influența nefastă a stresului generat de pandemie poate observată pe mai multe paliere ale existenței studenților: pe de o parte pe latura pregătirii pentru viitoarea profesie, a studiului, pe de altă parte pe latura vieții sociale și a vieții psihice a fiecărui individ. Altfel spus, influențele se exercită deopotrivă la nivel cognitiv, emoțional (stările de depresie, anxietate, neîncredere în viitor), comportamental (un impact negativ asupra obiceiurilor de somn și de alimentație, timp petrecut în exces în fața calculatorului, socializare preponderent prin intermediul internetului).

Numeroase exemple demonstrează faptul că pandemia Covid-19 a generat un impact negativ alarmant și îngrijorător asupra studenților din întreaga lume, dar și asupra sistemului de învățământ superior. Datorită acestei crize mondiale și sistemul educațional românesc s-a confruntat cu una dintre cele mai mari provocări din ultimii ani, toate instituțiile de învățământ, indiferent de nivel, fiind nevoite să sisteze desfășurarea activităților de predare în format clasic și să se adapteze la un nou sistem de predare online. Tranziția de la modul de predare clasic la modul de predare online a evidențiat o serie de aspecte negative cu care sistemul educațional românesc se confruntă și care afectează în mod direct eficiența predării și învățării.

1. Băban, A. (2011), Consiliere educațională, Editura ASCR, Cluj-Napoca

2. Cotoranu, D., Creța, S. C., Moldovan O. (2021), Impactul psihologic al pandemiei COVID-19 asupra studenților din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în revista Transilvană de Științe Administrative 1(48)/ 2021, pp. 36-52

3. Sillamy, N. (1998) Dicționar de psihologie LAROUSSE, Editura Univers Enciclopedic, București