Răspunderea disciplinară a magistraților

INTRODUCRERE

Regimul răspunderii disciplinare a magistraților reprezintă, fără îndoială un domeniu în care observăm o evoluție notabilă și rapidă în sistemul de drept român. Aceste modificări de ordin legislativ au un dublu rol, pe de o parte acela de a crește încrederea cetățenilor în actul justiției, iar pe de altă parte de a asigura transparența procedurilor desfășurate în această materie.

Statutul magistraților este reglementat de Legea nr. 303/28.06.2004 privind statutul judecătorilor și magistrților. Conform art. 1 din legea mai sus menționată, art.1 alin (1) Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor . identitficăm subiectele de drept cărora li se adresează această lege, respectiv judecătorilor și magistraților.

Magistrații, atât judecătorii, cât și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, egalitatea lor în fața legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora și să respecte Codul deontologic.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor este reglementată de dispozițiile înscrise în Titlul IV din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și magistraților. Potrivit acestor dispoziții, magistraților le este atrasă răspunderea disciplinară în condițiile în care încalcă îndatoririle de serviciu, precum și pentru comiterea unor fapte care afectează prestigiul justiției.

În ceea ce privește persoanele ce sunt îndreptățite a sesiza neregulile de ordin disciplinar ale magistraților, art. 97 alin (1) din Legea nr. 303/2004 prevede faptul că: Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare.

Referitor la compentența judecării unor astfel de cazuri, art. 134 alin (2) din Constituția României prevede că în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată, iar hotărârile acestuia pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție .

Normele care consacră răspunderea disciplinară s-au introdus cu scopul declarat de a determina magistratul să-și exercite puterile conferite cu responsabilitate, fără a aduce atingere prestigiului justiției și demnității funcției de magistrat. Aceste prevederi sunt menite să stabilească standarde pentru conduita etică a judecătorilor, care pornesc însă de la premisa că magistrații sunt responsabili de conduita lor în fața unor instituții anume create pentru a asigura respectarea normelor judiciare.

CAPITOLUL I

ATITUDINEA NEDEMNĂ A JUDECĂTORULUI ÎN EXERCITAREA ATRIBUȚIILOR DE SERVICIU

În acest capitol va fi dezbătută atitudinea inadecvată caracterului solemn al ședinței de judecată și comportamentul nepotrivit pe care un judecător le-a manifestat în ședință publică, constând în modalitatea de interpelare a părților civile și a avocaților acestora, manifestând o atitudine amuzantă, precum și susținerea unui dialog judecător - avocat - părți civile, fără relevanță juridică, ci doar cu intenția de a șicana și de a evidenția eventualele greșeli de drept material sau procesual ale acestora, făcând aprecieri nepotrivite cu privire la calitatea și conținutul memoriilor depuse la acel termen de părți. Toate acestea sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară pentru fapta prevăzută de dispozițiile art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, răspundere care derivă din exigența de care judecătorul trebuie să dea dovadă prin comportamentul său, atât în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și în afara acestora.

1. Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor

2. Constituția României

3. Decizia Civilă nr. 333/11.12.2017 - http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=141677

4. Dosarul nr. 29095/212/2014 - http://portal.just.ro/212/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=21200000000291494&id_inst=212

5. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

6. Legea nr. 303/28.06.2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor