Efectul drogurilor asupra personalității adolescenților

In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezinta fenomenul cel mai complex, pofund si tragic al lumii contemporane, in conditiile in care, anual, miliarde de dolari si sute de mii de oamnei sunt angrenati in acest mariaj al mortii numit traficul si consumul ilicit de droguri.

In perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de ingrijoratoare si datorita faptului ca nu exista o statistica clara si precisa a productiei, traficului, consumului si numarului celor decedati din cauza drogurilor.

Drogul poate fi numit si inamicul omului modern. Dobandite pe cale naturala sau artificiala, substantele care ,,fabrica visuri" sau care ,,aduc fericirea" fac, an de an, mai multe victime decat armele de distrugere in masa. Nici o statistica nu poate spune care este numarul exact al consumatorilor de droguri. El poate fi doar estimat.

Fenomenul este extrem de greu de controlat, chiar daca se fac eforturi pentru prevenirea si combaterea sa. Desi interzise, drogurile tind sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala, numarul persoanelor care isi gasesc refugiul, injectandu-si ,,iluzii", fiind in crestere. Drogurile pun stapanire pe trupul si mintea consumatorilor. Victimele drogurilor pot fi vazute pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou etc. Pot fi recunoscute usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosii, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore, cu putin noroc. Si atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul. O noua doza, un alt vis frumos. Si apoi cosmarul depresiei. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala, chiar daca renunta la droguri.

Medicii afirma ca este nevoie de cel putin doi ani ca un consumator de droguri sa se vindece complet. Si asta numai daca persoana in cauza isi doreste cu adevarat acest lucru. Si in tara noastra multi tineri s-au lasat atrasi de ,,mirajul" drogurilor. Astfel, persoanele implicate in traficul si consumul de droguri, intre anii 1989-1999, au avut varste de peste 30 de ani. Incepand cu anul 2000, categoria dominanta a fost intre 21 si 30 de ani. Peste 30% sunt tineri cu varste intre 18 si 21 de ani, 90% sunt barbati, insa numarul femeilor implicate in asemenea ,,activitati" creste alarmant.

Studiile realizate in ultimele decenii au incercat sa lamureasca originile si evolutia consumului abuziv de droguri, felul in care problema apare si se dezvolta. S-au identificat factori care diferentiaza intre persoanele care recurg si cele care nu recurg la droguri. Factorii asociati cu un potential crescut de consum sunt numiti factori de risc, iar cei asociati cu scaderea acestui potential sunt denumiti factori protectori. Cercetarile au demonstrat existenta unui numar mare de factori de risc in ceea ce priveste abuzul de droguri, acestia fiind corelati cu aspecte personale, familiale sau scolare.

Criminalitatea creata de droguri, prin consecintele sale de ordin social, economic, medical, cultural si politic cauzeaza prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar si celor ale societatii, ale multor persoane particulare, atenteaza la viata si sanatatea cetatenilor, influenteaza in mod demoralizator asupra constiintei si comportamentului oamenilor.

Ingrijorarea specialistilor in materie (medici, psihologi, sociologi, profesori, ziaristi, functionari din diferite organisme statale, specialisti cooptati in organizatii neguvernamentale) este alimentata, in primul rand, de mondializarea crescanda a acestei problematici si de stergerea, tot mai rapida, a distinctiei, existente intr-o recenta anterioritate, intre tarile producatoare, consumatoare si de tranzit.

Un exemplu elocvent, din acest punct de vedere, il constituie escaladarea problematicii in Romania incepand cu anul 1990, cand traficul ilicit si abuzul de droguri au surclasat toate pronosticurile specialistilor, astfel ca dintr-o tara de ,,tranzit" a devenit una ,,consumatoare de droguri".

Alarma sociala nascuta din proliferarea, fara precedent, a drogurilor conduce la ideea, deloc multumitoare, ca strategiile de lupta adoptate impotriva acestui fenomen, in general vorbind, de catre comunitatea mondiala si de Guvernul Romaniei, in special, s-au dovedit a fi ineficiente.

In prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminala foarte lucrativa, cu caracter supranational, care actioneaza in conformitate cu legile economiei de piata, avand drept scop imediat alimentarea centrelor de consum si, ca finalitate, obtinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune, in mod justificat, interesul statului de a-si orienta, in mod cat mai eficient, propria politica in lupta antidrog, pentru apararea sanatatii propriilor cetateni si salvarea valorilor socio-morale.

Insa, fiecare stat are anumite,,particularitati", create de asezarea geografica, de traditii, religie, cultura si nu in ultimul rand, de diversitatea si disponibilitatea drogurilor, la un anumit moment dat. Aceste specificitati trebuie corelate cu calitatea masurilor preventive si punitive luate de organele statale cu asemenea atributiuni. Iata de ce, la orientarea politicii noastre, trebuie sa se ia in consideratie ,,profilul" traficului ilicit de droguri existent pe teritoriul Romaniei in raport cu numerosi alti factori. Or, acest lucru presupune, in primul rand, o atenta si complexa analiza si concretizare a celor trei vectori care constituie structura fenomenului aflat in discutie si anume: drogul - individul - societatea.

Fiecare persoana este in interactiune pe de o parte cu familia sa (microsocietate ce poseda regulile sale de functionare) si pe de alta parte cu societatea (ansamblul unei populatii ce are reguli culturale, economice, juridice si o functionare de masa). Unii din acesti factori familiali si sociali vor interfera cu structura psihica a individului.

Exista unele caracteristici ale familiilor toxicomanilor: expresii arhaice ale conflictelor intrafamiliale; o frecventa mai mare a conduitelor de intoxicare; practici prelungite de educare de catre ,,mame simbiotice"; preponderenta temei mortii si existenta deceselor premature. Presiunea grupului social si disponibilitatea drogului sunt factori determinanti majori in initierea si mentinerea consumului de droguri. In general, utilizarea tutunului, alcoolului si cannabisului precede uzul de cocaina si opioide. Acele persoane care incep sa consume drogurile cele mai dezaprobate social, cum ar fi heroina, provin din familii dezorganizate sau au o relationare deficitara cu parintii si prezinta adesea o stima de sine foarte redusa. De asemenea, o proportie semnificativa din consumatorii de droguri intrunesc criteriile pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial. Conduitele adictive nu sunt rezultatul doar al actiunii factorilor externi subiectului (factori sociologici si potentialul adictiv al substantei), fara a avea si o legatura cu personalitatea lui. Pe de alta parte nu exista o ,,personalitate toxicomana" in sensul unei structuri univoce, dar exista un ansamblu de factori psihodinamici cu o importanta relativa in dobandirea dependentei. Unii toxicomani sunt caracterizati printr-o lipsa de autonomie, printr-o nevoie permanenta de o alta persoana care sa ia decizii in locul sau.

Scurtcircuitul adictiv pe de o parte evita constientizarea conflictelor intra/extra psihice care stau la baza simptomelor nevrotice si a trasaturilor de caracter, iar pe de alta parte favorizeaza dezvoltarea unei conduite de actiune (consumul de drog), mai mult sau mai putin in mod constient. Toxicomanul recurge la drog pentru a-si anula tensiunea interna, secundara unei frustrari, unei deceptii, unei anxietati, depresii, in mod general pentru a-si anula o senzatie dezagreabila. Drogul tinde sa se substituie mecanismelor defensive nevrotice obisnuite: refularea, denegarea, izolarea; de aceea drogul, pentru toxicoman, reprezinta o necesitate, o nevoie si nu doar o dorinta, situandu-se in registrul narcisic.