Lagăre

Lagarele sunt organe de masini avind functia de sustinere si ghidarea arborilor si a osiilor cu miscare rotativa sub actiunea sarcinilor care actio neaza asupra lor.

Dupa directia sarcinii principale fata de axa de rotatie, lagarele se grupeaza in:

1radiale -- cu directia sarcinii principale perpendiculara pe axa de rotatie;

2axiale si crapodine avind directia sarcinii principale paralela cu axa de rotatie;

3radial-axiale a caror sarcina are componente dupa cele doua directii mentio nate.

Dupa caracterul frecarii produse in functionare, lagarele se grupeaza in:

1lagare cu alunecare -- intre suprafata exterioara a fusului si suprafata interi oara a lagarului; lagare cu rostogolire -- intre elementele rulmentilor;

2lagare combinate.

LAGARE CU ALUNECARE

Caracteristici. Parti componente. Materiale

La aceste lagare fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara, fie direct, fie prin intermediul unui lubrifiant.

Principalele elemente componente ale unui lagar obisnuit pot fi urmarite pe figura 13.10.

Corpul lagarului are suprafata cilindrica in interior si poate fi executat dintr-o bucata -- ca o bucsa -- sau doua bucati, avind un plan de separatie diametral, pentru a se putea monta pe fusurile intermediare. In mod obisnuit, partea interioara a corpului reprezinta o captuseala -- cuzinet -- fixata de corpul lagarului printr-un anumit sistem sau direct prin turnare In niste canale de forma speciala (coada de rindunica). Ultima solutie este mai avantajoasa, deoarece materialul cuzinetilor trebuie sa aiba proprietati superioare de antifrictiune si tehnologice de prelucrare mecanica, sudare, turnare etc., fiind mai scump decit restul materialului corpului.

Materiale. Conditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca materia lele destinate executarii acestor elemente sint:

1coeficient de frecare redus si o buna rezistenta la uzare (antifrictiune),

2capacitate de aderenta superficiala pentru retinerea lubrifiantului,

3conductivitate termica pentru radiatia cal durii provenite din frecare,

4coeficient de dilatatie redus pentru mentinerea preciziei in functionare,

5proprietati tehnologice (turnare, aschiere, sudare-lipire pentru reparare) cit mai bune pentru asigurarea eficientei economice.

Grupele de materiale pentru cuzineti, care satisfac aceste conditii sint: aliajele metalice pe baza de plumb cu cupru (STAS 1512-67) sau de zinc; fontele si otelurile; materialele metalice sinterizate (obtinute din pulberi me talice la presiuni si temperaturi mari); materialele bimetalice sub forma de benzi laminate din doua aliaje diferite; materialele sintetice nemetalice (tex-tolit, lignofol, poliamide, fenoplaste, cauciuc); materialele metalice combi nate cu materiale nemetalice (bronz sinterizat impregnat cu material plastic, grafit si pulberi metalice) etc.

Cind lagarul se executa cu corpul si cuzinetul din materiale diferite, car casa (corpul) se executa din materiale inferioare cuzinetilor (otel turnat sau sudat, fonte).

Functionarea lagarelor cu alunecare

Frecarea in lagar. La cele mai multe lagare miscarea de rotatie este asigu rata de fusurile arborilor. Frecarea se produce intre suprafata fusului si a cuzinetului, aflate in contact sub presiunea exercitata prin fortele de incar care a arborilor.

Pentru ca miscarea sa fie posibila, diametrul fusului d este mai mic decat diametrul lagarului D. Astfel, intre fus si cuzinet se creeaza un joc radial. Spatiul dintre fus si cuzinet (interstitiu) se umple cu un material de ungere, numit lubrifiant. Astfel, in timpul functionarii, contactul nu se mai produce direct intre suprafetele metalice fus-cuzinet, ci prin intermediul lubrifiantului. Ca urmare, coeficientul de frecare pt scade considerabil, pina la 100 de ori.

In cazul lagarelor obisnuite se disting urmatoarele trei stadii ale frecarii:

-- frecare uscata, cand contactul este direct intre suprafetele metalice, deci absenta totala a lubrifiantului;

-- frecare semilichida, cand contactul este partial intre suprafetele meta lice fus-cuzinet, partial intre suprafetele metalice si lubrifiant;

-- frecare lichida (fluida), cand contactul nu are loc direct intre supra fetele metalice, iar frecarea se produce numai intre straturile de lubrifiant.

Frecarea in lagar - stadiile frecarii

Functionarea cea mai avantajoasa are loc in ultimul caz. In aceste conditii pot functiona numai lagarele speciale, hidrostatice, la care desprinderea fusului de cuzinet se produce cu lubrifiant sub presiune cind turatia fusului este n == 0. Pornirea are loc numai dupa ce s-a produs desprinderea mentionata, deci in conditiile frecarii lichide, cind temperatura se mentine si in regim de functionare.

Majoritatea lagarelor functioneaza cu ungere fara presiune exterioara si se numesc lagare hidrodinamice. Din momentul pornirii (n -- 0) pina la turatia de regim (n = n), aceste lagare trec prin toate regimurile de frecare: uscata, (n -- 0), semilichida (turatie redusa