Totalitatea organelor care au rolul de a asigura luarea oxigenului din aerul atmosferic si de a elimina bioxidul de carbon din organism alcatuiesc aparatul respirator.
Din acest punct de vedere aparatul respirator cuprinde doua parti distincte :
- Conductele aeriene ce cuprind :
- caile nazale
- faringele
- laringele
- traheea
- bronhiile primare
- bronhiole
- canale alveolare
- Plamanii in numar de doi, acestia divizandu-se in:
- lobi
- segmente
- lobuli
- acini
- alveole
alcatuind parenchimul pulmonar.
Aerul patruns prin orificiile nasului , trece prin faringe , laringe si trahee si in dreptul vertebrei T4 aceasta din urma se bifurca in cele bronhii principale. Locul unde bronhiile patrund in plamani se numeste hil. Ultimile ramificatii ale bronhiilor , se termina la nivelul acinilor, care este un conglomerat de alveole.
Alveola este cea mai mica imitate din parenchimul pulmonar, dar este elementul functional respirator cel mai important deoarece la acest nivel an loc schimburile respiratorii.
Fiecare segment sau lob are o independenta fiziologica si patologica relativa , procesele inflamatorii avand adeseori o distribuie topografica lobara (lobite) sau segmentara (zonite).
Plamanii reprezinta organele de schimb ale aparatului respirator. Sunt in numar de doi , drept si stang.
Plamanul drept prezinta trei lobi , este mai mare si are o greutate de aproximativ 700 grame.
Plamanul stang prezinta doi lobi , este mai mic si are o greutate de aproximativ 600 grame.
Ei sunt asezati in cavitatea toracica , ocupand aproape toata cavitatea. La exterior , plamanii sunt inveliti de o membrana seroasa numita pleura. Aceasta , ca orice seroasa , este formata din doua foite:
-pleura externa sau parietala
-pleura interna sau viscerala
Pleura viscerala este in contact intim cu plamanul si patrunde in profunzimea scizurilor. La nivelul hilului pulmonar se restrage si se continua cu pleura parietala.
Pleura parietala este in contact direct cu peretii cavitatii toracice. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala cu presiune usor negativa (mai mica decat presiunea atmosferica) si continand o cantitate mica de lichid (lichid intrapleural). Acest lucru favorizeaza alunecarea foitelor una de cealalta , in timpul actului respirator.
Sistemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr-o retea nutritiva , formata din arterele bronsice si o retea functionala , care provine din arterele pulmonare. La nivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare (capilarele pulmonare) au loc schimburile gazoase. Reteaua capilara are o suprafata de 120-150 metrii patrati , pemitand ca prin plamani sa treaca in fiecare minut 6-7 litrii de sange.
In conditii de repaus nu fimctioneaza toate capilarele , care devin insa active in conditii de suprasolicitare (efort , procese patologice). Aceasta reprezinta rezerva functionala a plamanului.
NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
Respiratia este un fenomen vital. Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana , 3-4 zile fara apa , nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute (3 minute). Respiratia este o functie care asigura eliminarea bioxidului de carbon si aportul de oxigen catre celulele organismului.
Aceasta functie cuprinde trei timpi:
- timpul pulmonar
- timpul sangvin
- timpul tisular
Timpul pulmonar realizeaza primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare , oxigenul trece din aerul alveolar in sange , iar bioxidul de carbon in sens invers.
Timpul sangvin realizeaza transportul gazelor intre plamani -organ de aport si eliminare - si tesuturi , care consuma oxigen si elibereaza bioxid de carbon.
Timpul tisular reprezinta al treilea moment al schimburilor gazoase - respiratia interna. La nivelul tesuturilor , oxigenul patrunde in celule , iar bioxidul de carbon ca produs rezidual al catabolismului este eliminat.
Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese , care reprezinta etape ale respiratiei pulmonare :
-ventilatia
-difuziunea
-circulatia
Ventilatia reprezinta o succesiune de miscari alternative de inspiratie si expiratie ce conduc la deplasarea unor volume de aer.
In timpul inspiratiei se aduce pana la nivelul alveolei aer atmosferic bogat in oxigen si aproape lipsit de bioxid de carbon , iar in timpul expiratiei se elimina aerul pulmonar sarac in oxigen si bogat in bioxid de carbon.
Impulsurile acestei activitati ritmice pornesc din centrul respirator bulbar , sub influenta bioxidului de carbon din sange si a scoartei cerebrale.
Inspiratia reprezinta patrundera aerului in plamani prin marirea diametrelor cavitatii toracice , datorita interventlei muschilor respiratori. Deci inspiratia este un act activ. In cursul inspiratiei , plamanii urmeaza miscarile cutiei toracice datorita contactului intim realizat prin pleura si ca urmare se destind.
Din acest motiv, presiunea intrapulmonara scade sub cea atmosferica si permite intrarea aerului in plamani.
GHID DE NURSING - As. LUCRETIA TITIRCA
URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE -
-As. LUCRETIA TITIRCA
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI -
- PROF DR. I.C. VOICULESCU
- PROF DR. I.C. PETRICU
MEDICINA INTERNA - DR. MIOARA MINCU MEDICINA INTERNA - DR. CORNELIU BORUNDEL
HARRISON MEDICINA INTERNA -
- DR. EUGENE RRAUNWALD
- DR. ANTHONY S. FAUCI
- DR. DENNIS L. KASPER
- DR. DAN L. LONGO
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.