Instrucțiuni de securitate și sănătate în muncă - Prim ajutor

1. Organizarea primului ajutor la locul accidentului si trierea accidentatilor.

Numim urgente starile de alterare grava a sanatatii organismului, aparute in urma actiunii brutale a unui factor nociv asupra integritatii corporale.

Primul ajutor reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se aplica in cazuri de accidente, intoxicatii sau imbolnaviri, inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate.

Organizarea primului ajutor la locul accidentului are o deosebita importanta pentru salvarea accidentatilor.

1. In primul rand se vor lua masurile necesare pentru crearea unui climat disciplinat prin combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru instiintarea celei mai apropiate unitati medicale

sau a ,,Salvarii".

2. Degajarea accidentatului. Accidentatul va fi menajat la maximum. Se vor evita gesturile brutale si mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului de sub daramaturi sau din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica, la nevoie, cu sacrificarea materialelor ce il acopera.

Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap, vesminte) pentru degajarea accidentatului. Uneori, pentru ridicarea corpurilor grele, poate fi nevoie chiar de o macara.

in primul rand vor fi degajate capul, fata si toracele, in vederea crearii posibilitatii de a institui respiratia artificiala si masajul cardiac extern, daca este nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor lasa, pe cat posibil, in pozitia gasita initial. in timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului cap-ceafa-torace.

Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declansarii socului si a aparitiei unor complicatii.

3. Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura sau pe niste haine. Ea va sta pe spate, cu capul asezat mai jos decat toracele.

4. Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze respiratia si bataile inimii. Datoria principala a oricarui salvator este de a ajuta sau de a mentine aceste functii majore ale organismului uman.

Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece, ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea ,,Salvarii" sau a personalului medico-sanitar, accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii).

5. in functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine.

oRespiratia artificiala.

oMasajul cardiac extern.

Oprirea respiratiei este urmata, in cateva minute, de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac este urmat repede de oprirea respiratiei.

Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, dupa 5 pana la 10 minute de la instalare, leziuni grave in organele vitale, incompatibile cu viata.

oOprirea hemoragiilor.

oPansarea ranilor.

oImobilizarea fracturilor si luxatiilor.

De cele mai multe ori, primul ajutor decide succesul asistentei de urgenta si recuperarea accidentatului.

6. Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant.

in cazul in care este necesar a se acorda primul ajutor, in acelasi timp, unui numar mare de accidentati, trebuie facut un triaj al cazurilor, in functie de starea fiecaruia, astfel :

- cazurile de prima urgenta sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator, hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la nivelul plamanilor, stare de soc;

- cazurile din urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri osoase si musculare, accidentatii care si-au pierdut cunostinta;

- cazurile din urgenta a treia sunt reprezentate de accidentatii cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi deschise, plagi profunde, hemoragii de tot felul;

- ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite. in functie de categoria de urgenta se acorda primul ajutor si se asigura transportul accidentatilor.

2. Primul ajutor in plagi provocate de diferiti agenti.

Pentru tratarea locala a unei rani (plagi) se vor intreprinde urmatoarele actiuni:

1. Spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor necesare.

2. Oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute - garou, comprese sterile - in functie de intensitatea si locul hemoragiei.

3. Controlul ranii. Ranitul va fi dezbracat sau se va recurge la taierea hainelor in zona ranii pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana, intinderea si aspectul ei.

4. Curatirea ranii. In rana pot ramane deseori corpuri straine (pamant, nisip, bucatele de stofa, cioburi) ce trebuie inlaturate cu ajutorul unei pense sterile. Cea mai buna curatire a plagii se realizeaza turnand pe rana apa oxigenata, solutie 3%. in spuma ce se ridica, se antreneaza majoritatea corpilor straini ce se gasesc eventual in plaga.

5. Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei din jur. O regula esentiala in aceasta actiune este de a nu lucra dinspre zonele vecine, spre rana, pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in plaga. Rana se spala cu o solutie de apa oxigenata 3% sau solutie de Rivanol 1- Spalarea se va face folosind o bucata de tifon sterila. Dupa ce se spala rana, se trece la spalarea pielii din jur. Se