Metode de ungere a mașinilor și utilajelor

1.Importanta ungerii

Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare relative una fata de cealalalta, la nivelul acestor suprafete apar forte de frecare.

Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu substante de ungere, frecarea poate fi : uscata, semifluida si fluida.

In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea fluida. Frecarea fluida, se poate mentine cand, intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continuu cu lubrifianti.

Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungerii defectuase sau insuficiente precum si la pornirea si la oprirea masinii cand datorita vitezei prea mici nu se poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa.

La stationarea masinii din cauza sarcinii de pe arbore lubrifiantul este indepartat dintre cele doua suprafete ale fusului si cazanului contactul facandu-se direct pe varful asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitatii. Astfel la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata, daca masina a stationat in timp indelungat.

La viteze de rotatii mici arboreal incepe sa transporte sub lubrifiant care avand forma de pana si o oarecare presiune incepe sa-l ridice; in acest caz ungerea va fi semifluida. La cresterea turatiei centrul fusului se apropie de cel al cazanului pentru a coincide cu el la turatie foarte mare. In acest ultimo caz teoretic grosimea peliculei de lubrifiant devine constant pe intreaga periferie a fusului.

In conditile frecarii fluide se realizeaza :

- Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare;

- Reducerea consumului de energie prin frecare ;

- Isi mentin capacitatea de ungere la temperature la care unsorile consistente fie ca si-o pierd- cum este cazul la temperature ridicate- fie ca produc pierderi mari de energie-cum se intampla la temperaturi scazute;

- Au frecare interioara mai mica,ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile, de precizie;

- Etanseitatea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant ;

- Necesitatea completarii mai frecvente.

2.Organizarea ungerii

Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda :

- Alegerea lubrifiantului;

- Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe baza normelor de consum;

- Depozitarea in conditii optime a lubrifiantilor ;

- Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;

- Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantilor;

- Respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

Indrumarea si controlarea ungerii se realizeaza folosind fisa de ungere (tab. 1)

Sectia III Nr.de inventar 132

Tabelul 1. Responsab 1 cu lubrifierea....

3.Sisteme si metode de ungere a masinilor si utilajelor

In functie de numarul locurilor de ungere, de modul de debitare a uleiului si caracterul circulatiei uleiului, se deosebesc mai multe metode de ungere.

Astfel :

- Dupa numarul locurilor de ungere, se deosebesc : ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu de ungere; ungere centralizata , cand mai multor locuri de ungere le este asigurat lubrifiant printr-o instalatie centrala de ungere;

- Dupa modul de debitare a uleiului exista ungere fara presiune , cand uleiul ajunge la suprafetele care ar trebui unse datorita fortei de gravitatie, a capilaritatii sau a absortiei moleculare: ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de ungere cu ajutorul unei pompe;

- Dupa caracterul circulatiei uleiului , se disting : ungere in circuit inchis (sau cu recuperarea uleiului), cand uleiul revenit in bazin dupa efectuarea ungerii este repus in circulatie ; ungere in circuit deschis la care uleiul nu mai poate fi recuperate (de exemplu, ungerea unor ghidaje si a unor suruburi conducatoare).

Sistemul, modalitatea de ungere si lubrifiantul pentru o masina, un utilaj sau o instalatie se stabilesc pe baza urmatoarelor criterii :

- Importanta organului caruia trebuie sa i se asigure ungerea in asamblul functional al masinii, utilajului, instalatiei respective;

- Calitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare a acestui organ;

- Cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp (ora) si pentru un schimb intreg (8h).

In functie de aceste trei criterii, se stabilesc: sistemul de ungere (centralizata sau nu, cu sau fara presiune, cu sau fara recuperare) ; amplasarea dispozitivelor de ungere prin care trebuie sa se urmareasca accesibilitatea la locul de ungere si usurinta efectuarii acesteia; asigurarea functionarii sistemului de ungere cu posibilitatea de control a acestei functionary, si in unele cazuri cu semnalizarea automata a opririi ungerii.

Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii trebuie sa se respecte urmatoarele conditii :

- Posibilitatea de reglare a debitului de ulei;

- Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor;

- Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod;

- Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv, a aschiilor sau a lichidului de racier a sculelor;

- Controlul usor al calitatii de lubrifiant existent la un moment dat;

- Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia;

- Simplitate si cost redus.

Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor impuse dispozitivelor si instalatiilor de ungere folosite permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport cu particularitatile masini, utilaj si instalatii in parte.

Sisteme de ungere sunt de mai multe feluri:

- Sisteme pentru ungere individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune;

- Sinteme pentru ungere centralizata, periodica sau continua, cu sau fara presiune ;

- Sisteme combinate.

a.Ungerea cu unsoare consistenta. Ungerea cu unsoare se aplica, la masini cu turatii mici sau cand cantitatea necesara de lubrifiant este redusa; lagare cu rulmenti, lagarele agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza gulere protectoare impotriva patrunderii diverselor particule); unele agrenaje. Ungerea se face cu ajutorul ungatoarelor cu bila, care conform STAS 1116-88, sunt : de tip A cu cap si filet conic (fig 1.1 a); de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig 1.1 b); de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig 1.1 c).

Fig 1.1 Ungatoare cu bila

La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In timpul alimentarii cu pompa de mana, unsoarea invinge apasarea arcului si patrunde in interior.

Ungatoarele pot fi montate si in pozitie inclinata, la 45? sau la 90?, prin folosirea unor piese de pozitie (fig 1.2)

Fig 1.2 Montarea ungatorului in pozitie inclinata

Alimentarea periodica a ungatoarelor se face cu pompa de mana pentru unsoarea consistenta (STAS 5290-80).

In afara ungatoarelor cu bila, se folosesc si ungatoarele cu palnie (fig 1.3) executate conform STAS 748-83. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea capacului filetat, lubrifiantul este fortat sa patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si cuzinetului, pana la fus.