Analiza arheologică a descoperirilor macabre

Asa cum am precizat inca de la inceput, unul din obiectivele studiului de fata il reprezinta punerea laolalta a noile descoperiri alaturi de cele vechi, analizate deja si de a vedea in ce masura acestea schimba sau, din contra, sustin vechile teorii. In partea a doua a capitolului vom incerca sa gasim semnificatiile fenomenului studiat, poate fi acordata aceeasi interpretare tuturor descoperirilor sau reprezinta resturile unor ritualuri diferite?

3.1. Analiza arheologica a descoperirilor macabre

Vom incerca, folosind tipologia si chorologia sa studiem descoperirile arheologice, numite de noi macabre. Totodata vom stabilii niste criterii de clasificare a descoperirilor, pe baza carora vom face cartari ce ne pot conduce mai usor la anumite concluzii si, implicit, la o mai buna intelegere a fenomenului.

Astfel, am mai adaugat la catalog 8 puncte de descoperire (Biharea, Carlomanesti, Novoselskoe Satu Nou, Pietroasele, Racos, Seusa, Sighisoara Valea Dracului, Simleul Silvaniei) cu 19 indivizi, iar pentru statiunile deja cunoscute ca avand astfel de descoperiri am completat descoperirile recente (Bunesti- Averesti --1 individ, Poiana - 7 indivizi aparuti in 1923 dar care au fost exclusi din analiza lui Sirbu, Satu Nou cu 5 indivizi, Gradistea--1 individ si Sighisoara Wietenberg cu 10 indivizi descoperiti de C Seraphim). In total avem 50 puncte de descoperire cu cel putin 258 de indivizi (V. pl.?)

3.1.a. Repartizarea geografica a descoperirilor.

Din cartarea descoperirilor (v. fig.?) se poate observa ca majoritatea se concentreaza in spatiul extracarpatic si in S si E Transilvaniei. O densitate mai mare a descoperirilor avem la E de Olt. In Oltenia avem doar 5 puncte de descoperire (Drobeta Turnu Severin, Bazdana, Celei, Orlea si Ocnita) cu 31 de indivizi (12 %), un procent semnificativ dat de descoperirea de la Orlea cu 23 de indivizi.

In Transilvania avem, pana in momentul actual, 5 puncte de descoperire (Biharea, Seusa, Simleul Silvaniei, Berea si Moigrad) cu 21 de indivizi (8 %). Si in acest caz numarul mare de indivizi este dat de descoperirea de la Berea cu 16 indivizi, cel mai mare numar de indivizi descoperit intr-un complex de acest fel. Aceasta situatie a fost discutata in literatura de specialitate, incercand sa se dea o explicatie pentru raritatea descoperirilor. Exista astfel 2 ipoteze: prima sustine influenta celtica manifestata asupra autohtonilor si existenta unor conflicte celto-dace care au determinat aceste descoperiri (Berea) iar a doua explica fenomenul printr-un stadiu al cercetarii Este adevarat ca, o data cu avansarea cercetarii au mai fost scoase la suprafata alte descoperiri (Biharea, Seusa, Simleul Silvaniei), insa fara o importanta deosebita. Adaugam faptul ca descoperirile de la Seusa si de la Biharea se dateaza foarte tarziu (sec. II p. Chr.). Prin urmare, consideram ca stadiul descoperirilor nu mai poate fi invocat pentru a explica situatia din vestul Transilvaniei. Sa fie atunci vorba de o influenta celtica?

In incercarea de a raspunde la aceasta intrebare ne reintoarcem la situatia din Oltenia, similara cu cea din V Transilvaniei. In ambele cazuri avem 5 puncte de descoperire, in Oltenia avem 10 indivizi in plus, datorita descoperirii de la Orlea. Analizand cronologic descoperirile din Oltenia observam ca ele se dateaza, cu o singura exceptie (Bazdana, sec. IV- III a. Chr.), in perioada clasica, perioada in care, in Oltenia s-a manifestat o puternica influenta celtica prin intermediul scordiscilor. Aceste similitudini privind densitatea descoperirilor din cele doua regiuni, precum si influenta celtica manifestata in ambele teritorii in perioada in care sunt datate majoritatea descoperirilor, ne motiveaza sa sustinem prima ipoteza emisa: fenomenul descoperirilor macabre din aceste zone este rezultatul unei influente celtice asupra autohtonilor, desi trebuie amintit faptul ca, in lumea celtica, descoperirile de acest fel depasesc cu mult numarul si importanta celor din lumea geto - dacica Probabil este vorba de o alterare a anumitor credinte, obiceiuri, fenomen intalnit in zonele de contact a doua civilizatii. In situatia noastra stim ca celtii sunt cei care preiau ritul incineratiei de la geto-daci in Transilvania , iar in Oltenia, apar necropole, in conditiile in care ne confruntam cu un vid de morminte in restul teritoriului locuit de geto-daci. Consideram ca aceasta explicatie ar trebui luata in seama pentru a intelege situatia din cele doua zone.

Revenind la situatia generala, se poate observa o concentrare a descoperirilor al E de Olt, in Muntenia, in SE Transilvaniei (in Mures, Brasov, Harghita si Covasna). Avem o densitate mare de descoperiri pe cursurile de apa, Mures, Olt, Arges, Ialomita, Siret si afluentii si, in special, pe cursul Dunarii in zona judetelor Giurgiu, Ialomita si Calarasi. Avem doua descoperiri si in Republica Moldova, la N de Dunare (Orlovka Cartal si Novoselskoe Satu Nou).

In Dobrogea avem un singur punct de descoperire, la Satu Nou, situatie explicabila avand in vedere atestarea documentara a getilor aici, in aceasta perioada

3.1.b. Contextul descoperirilor macabre.

Daca analizam contextul in care au fost facute descoperirile macabre avem doua discutii, una referitoare la tipul de complex in care au fost depusi defunctii, groapa, strat, etc si alta, mult mai importanta, referitoare la contextul general al depunerii: asezare, loc de cult, groapa izolata, sant de aparare etc.

Prin urmare, din cei 258 de indivizi cca 80% sunt depusi in gropi, 10% in strat si pentru 10% nu avem precizat contextul descoperirii.

In ceea ce priveste contextul general avem:

- in asezari, 156 de indivizi (60%) din care 11 indivizi au fost descoperiti in locuinte (3%), 99 de indivizi in gropi (40%), 18 indivizi in strat (7%), iar pentru 28 de indivizi nu este precizat contextul (10%);

- In santuri de aparare, 10 indivizi (4%);

- In locuri de cult, 63 de indivizi (25%) din care 9 au fost descoperiti in strat (4 %);

- In gropi izolate, 29 indivizi (11%).

a.Descoperirile din asezari.

Cei mai multi indivizi provin din cadrul asezarilor (60 %): Gradistea - 8 indivizi, Sighisoara Wietenberg-9 indivizi, Popesti-13 indivizi, Brad si Piscu Crasani-17 indivizi, Poiana-30 indivizi etc.