Denumirea de diamant provine din limba greaca "adamas" ???u??, "de neinvins", "indestructibil", "de necucerit" -sugerand eternitatea iubirii. Inca de la grecii antici diamantul este simbolul traditional al iubirii. In acea vreme se credea ca acestea sunt picaturi de roua intarite sau aschii din stele sau fulgere cristalizate. Diamantul a fost considerat in lumea antica piatra magica, fiind rezervata doar zeilor si regilor. Era piatra judecatorilor, infernului, puterii, amuleta protectoare a luptatorilor si aducatoare de victorii. El daruieste bunatate si puritate sufleteasca. Multe popoare cred ca el ocroteste de traznet, stafii, ca vindeca pe somnambuli si melancolici. Era socotit antidot contra otravurilor si protector al femeilor gravide. Simbolizeaza piatra Soarelui si patroneaza luna aprilie si ziua de sambata. Diamantul este deasemenea piatra celor nascuti in aprilie si piatra pretioasa aniversara pentru implinirea a 10 si 60 de ani de casnicie. In latina clasica Plinius atribuie o denumire asemanatoare safirului.
Denumirea diamantului era bine cunoscuta in antichitate. In India se numea "irra", iar in sanscrita i se spunea "vajira", cuvant ce definea tot ceea ce era dur. Arabii ii spuneau "al-mas" - adica "cel mai dur", de unde vine si denumirea slava de "almaz".
Mineralogia traditionala din India crede ca diamantul se naste din pamant sub forma unui embrion al carui cristal ar reprezenta o stare de maturitate intermediara. Diamantul este matur,cristalul este imatur. El intruchipeaza apogeul maturitatii. Este vorba, deci, de o desavarsire absoluta pe care alchimia indiana o utilizeaza ea insasi simbolic, asociind diamantul imortalitatii,adica identificandu-l cu Piatra Filozofala.
In deviza familiei Medici diamantul figureaza ca un simbol al iubirii divine, el a mai fost interpretat ca si simbol al intelepciunii familiei, a victoriei asupra ei insasi si asupra celorlalti. Botticelli, reprezentand-o pe Minerva care struneste un centaur,impodobeste rochia zeitei cu un inel cu diamant. Iar in arta Renasterii diamantul a simbolizat echilibrul sufletesc, curajul in fata adversitatii si puterea de a elibera spiritul de orice teama.
ISTORIC
Istoria diamantelor numara mii de ani, dar si astazi diamante atrag milioane de persoane cu frumusetea lor magica(vezi anexe 18). Ele exista de mai bine de 3 milioane de ani. Se gasesc in alte roci mult mai tinere, iar cu ajutorul echipamentelor speciale sunt extrase de la adancimi foarte mari din minele de diamante. Ele nu au fost de la inceput considerate drept cele mai scumpe pietre pretioase, de altfel, tehnica speciala de taiere a acestora a evoluat abia in secolul al XVII-lea, inainte fiind folosite pe post de amulete sau in scopuri medicinale.
Primul loc in care s-au gasit diamante este India. Diamantele indiene au fost apreciate si in Imperiul Roman, insa in Europa erei noastre acestea au disparut pentru mai bine de 1.000 de ani, din doua motive majore: crestinii nu le acceptau din pricina scopurilor pentru care erau folosite in India, iar arabii restrictionasera transportul intre Europa si India. Abia in Evul Mediu, batranului continent i-a fost dat sa vada din nou frumusetea acestor pietre pretioase. In jurul anului 1300 importul de diamante a cresut foarte mult, in special in Venetia, Bruges si Amsterdam. Din istoria diamantelor aflam ca grecii si romanii credeau ca aceste cristale sunt lacrimile zeilor sau franturi din stelele cazatoare. Hindusii au atribuit acestor pietre pretioase o multime de puteri binefacatoare incat le-au plasat in orbitele unora dintre statuile lor. Mai mult decat atat, exista credinta ca diamantele aduc noroc si succes, in unele perioade se spunea ca ele au influente asupra evenimentelor astrologice. Platon scria despre ele ca fiind spirite celeste. In Evul Mediu si in Renastere, diamantele au fost purtate ca amulete care confereau puteri magice, facandu-l invincibil si fara frica pe purtator. Acest mit se spune ca sta la baza obiceiului unor monarhi de a purta diamante ca simbol al puterii lor. In mistica iudaica rarul diamant era cel mai corect judecator. Acuzatii nu se puteau ascunde de puterea diamantului. Pus in fata lor, acesta se intuneca, aratand vina, sau stralucea in cazul unui nevinovat.
Deja in 800 i.Hr. sunt descoperite primele diamante, iar din 320-296 i.Hr. dateaza cea mai veche marturie scrisa asupra diamantului ce face parte dintr-o insemnare budista, numita" Anguttara Nikaya"( un fel de cod al impozitelor asupra pietrelor pretioase). Cam tot in aceasta perioada diamantul este cunoscut si de greci, de la care ne-a ramas o statueta de bronz care are, incrustate, in chip de ochi, doua diamante neslefuite, obiectul putind fi admirat astazi in vitrina de la British Museum din Londra. In aceasta perioada diamantele erau folosite ca si talismane.
Calitatile sale fizice deosebite - duritate, transparenta si luminozitate - (vezi anexe 15)au facut din diamant un simbol al perfectiunii, desi stralucirea sa nu este considerata ca fiind intotdeauna benefica. Conform vechilor traditii, diamantele pot da stapanilor lor fericire si bunastare, insa daca sint obtinute in urma unei crime, ele sint capabile nu numai sa le aduca nefericire, dar le pot pricinui chiar si moartea. Astfel, istoria a retinut mai multe legende, una dintre ele referindu-se la diamantul fatal a carui stapana a fost regina Cleopatra. Potrivit legendei, diamantul socotit unicat a fost adus din vechea Indie, unde era pastrat intr-un templu si considerat piatra cobrelor sfinte. Cand trupele lui Alexandru Macedon (356-323 i.Chr.) au intrat in India, ele au jefuit templul, si astfel diamantul a ajuns in mainile marelui conducator de osti. Sacerdotii si-au chemat in ajutor zeii si au aruncat blesteme asupra diamantului, care va deveni cauza si martorul multor morti misterioase. Alexandru Macedon a fost fermecat de frumusetea diamantului si nu a dat ascultare celor care l-au sfatuit sa nu puna mana pe el. La scurt timp dupa incursiunea sa in India, Alexandru Macedon a murit pe neasteptate, la numai 33 de ani. Dupa moartea lui nu s-a stiut nimic de diamant, abia peste cateva sute de ani el aparand in vechea
1. http://www.adorri.ro/cum-sa-cumperi-un-diamant-cei4c.php
2.Ziarul Curierul romanesc, iulie-septembrie 2000
3.(C) Institutul de Gemmologie a Statelor Unite ale Americii
4.http://www.adorri.ro/pietre-celebre.php
5.Ziarul Tricolorul , iulie-noiembrie 2006
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
