Vulcanii europei

Vulcanii sunt formati in urma expulzarii din interiorul scoartei a unor cantitati insemnate de lava si sfaramaturi de roca (piroclastite). Varietatea mare petrografica si structura geologica conditioneaza aspectul reliefului rezultat in urma activitatii agentilor externi.

Vulcanismul sau magmatismul

Termenul de vulcanism provine de la Volcano, denumirea unei mici insule vulcanice din arhipelagul Lipare, situat la nord de Sicilia.

Vulcanismul sau magmatismul reprezinta totalitatea fenomenelor si manifestarilor rezultate in urma strapungerii scoartei de catre topiturile magmatice sau de gazele din zone profunde. Se foloseste in prezent, mai mult termenul de magmatism pentru toate fenomenele si manifestarile legate de magma. Termenul de vulcanism este legat mai mult de manifestarile externe ale magmei.

Prima faza in activitatea vulcanica este formarea magmei, care este o topitura de roci ce contine in materialul topit cristale in suspensie; vapori de apa si gaze. Prin topirea rocilor, volumul lor se majoreaza cu cca. 10%, in comparatie cu volumul in stare solida. Se creeaza astfel in interiorul scoartei o presiune mare care impinge magma catre suprafata. Aceasta poate sa se solidifice, racindu-se incet, mai jos de suprafata terestra sau poate sa strapunga stratele acoperitoare sub forma de eruptii vulcanice. Din acest punct de vedere putem vorbi de un magmatism intruziv si un magmatism efuziv.

3.1. Magmatismul intruziv

Dupa unele date majoritatea magmei (peste 90%) se solidifica in interiorul scoartei. Masele de roci care se formeaza in aceste conditii se numesc intruziuni. Ele se pot forma la adancime mare si atunci se numesc mase plutonice sau se pot forma la adancimi mici si se numesc mase hipoabisale.

Masele plutonice

Dintre formele plutonice cele mai mari se evidentiaza batolitele. Ele sunt localizate in nucleele muntilor contemporani sau ale fragmentelor de munti vechi care au rezistat la actiunea denudationala a agentilor externi. Batolitele sunt constituite din roci magmatice intruzive macrogranulare.

Suprafata batolitelor depaseste adesea 100 km2, unele avand dimensiuni enorme. Sunt mentionate batolitele din Muntii Anzi care se intind neintrerupt din Panama pana la Capul Horn pe o distanta de cca. 8000 km. in Peru si Chile se gasesc trei batoliti care se intind pe o distanta mai mare de 1300 km fiecare.

Masele hipoabisale

Intruziunile hipoabisale sunt adaptate morfologiei rocilor in care sunt injectate. Mai frecvente sunt dyk-urile, sill-urile, lacolitele si neck-urile.

Dyk-urile sunt intruziuni care ocupa fisuri discordante in raport cu rocile inconjuratoare. Ele au aspectul unor pereti mult extinsi in lungime. Grosimea lor variaza de la cativa cm la cateva sute de metri.

Neck-urile sunt intruziuni de forma cilindrica, adesea reprezinta magma consolidata in interiorul cosului vulcanic. Dimensiunile lor sunt intre 0,1-2 km.

Sill-urile reprezinta intruziuni patrunse intre stratele de roci sedimentare avand aspectul unei mase plane. Ele au grosimi de la cativa metri la cateva sute de metri.

Lacolitele sunt intruziuni mari patrunse intre stratele de roci sedimentare care au baza plata iar suprafata superioara convexa.

Patrunderea magmei in stratele scoartei provoaca in primul rand ridicarea sub forma de cupola a regiunilor de orogen cum sunt Muntii Anzi, Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali.

Bombari mai pronuntate ale stratelor se produc mai ales in cazul dezvoltarii corpurilor magmatice hipoabisale.

Influenta directa a corpurilor intruzive asupra modelarii reliefului este cauzata de denudarea selectiva, rocile intruzive fiind mai dure, genereaza forme de relief pozitive - maguri, creste, coloane sau trepte date de silluri.

3.2. Magmatismul efuziv

Magmatismul efuziv sau vulcanismul propriu-zis este un fenomen natural care duce la crearea muntilor, podisurilor si platourilor vulcanice. El este pus in evidenta prin o serie de materii, ce ajung la suprafata Pamantului in urma manifestarilor vulcanice sau post-vulcanice. Sunt asa numitele produse vulcanice: izvoarele fierbinti, gheizerele, proiectiile gazoase, proiectiile solide, curgerile de lave, curgerile noroioase.

Izvoarele fierbinti. Magma din adancime emana gaze si vapori de apa supraincalzita. Aceste produse se racesc, condenseaza, formeaza apele juvenile, care impreuna cu apele vadoase intalnite, ies la suprafata sub forma de izvoare fierbinti. Apele fierbinti dizolva siliciul din roci pe care il depun la gura izvorului sub forma de SiO2. Se formeaza trepte de opal sau calcedonie pe care apa izvorului formeaza mici cascade.

Gheizerele sunt izvoare tasnitoare, fierbinti si intermitente. Mai cunoscuti sunt cei din parcul Yellowstonne din SUA, din Noua Zeelanda si din Peninsula Kamciatca.

Formarea lor este pusa pe seama apelor vadoase care se infiltreaza pe fisuri pana la anumite adancimi unde sunt incalzite pana la fierbere de caldura de origine vulcanica. Cand presiunea o depaseste pe cea a coloanei de apa de deasupra, aceasta este expulzata cu mare putere. Apoi, procesul se repeta.

1.Vulcanii Terrei

- Autor:Ion Manta

- Editura:Albatros

- Colectia:Cristal

- Bucuresti 1985

2.Pamantul

- Autor:Iustinian Petrescu

- Editura:Albatros

- Colectia:Lyceum

- Cluj-napoca 1976

3.Omul in fata unor catastrofe naturale

- Autor:Nicolae Mandrescu

- Editura:Tehnica

- Bucuresti 1984

4.Descoperiti minunile lumii

- Autori: -Bernard Dumpleton

-Anna Grayson

-Antony Mason

-Geoffrey Sherlock

- Editura:Reader's Digest

- Bucuresti 2005

5.Terra Magazin

- Nr. 9 septembrie 2001

6.Terre Magazin

- Nr. 11 noiembrie 2001

7.Terra Magazin

- Nr. 12 decembrie 2001

8.Terra Magazin

- Nr. 12 octombrie 2000

9.Terra Magazin

- Nr.1 ianuarie 2004

10.Marile Catastrofe Geologice

- Autori: -Martin A. Koenig

-Hans Heierli

- Traducere: Adela Motoc

- Editura: Saeculum I.O.

Vestala

- Bucuresti 1998