Țări din europa

Albania

Denumirea oficiala: Republica Albania

Capitala: Tirana

Limba oficiala: albaneza

Suprafata: 29.000 km2

Locuitori: 3,47 mil. (l20 loc./km2)

Religia: islamism 7l%; crestinism (orto- doxism, catolicism)

Moneda: leka

Forma de guvernamant: republica

Ziua nationala: 29 noiembrie

Geografia: A. este asezata in Europa de Sud, in V. Pen. Balcanice. Limite: Iugoslava (N), Macedonia, Grecia (E si SE), M. Adriatica (V). G. fizica: O tara cu relief predominant muntos; lantul muntilor Dinarici. in N, Alpii Albanezi (vf. Jezerce 2693 m); Muntii Albaniei Centrale cu vf. Korab, 2764 m, pe granita cu Macedonia; in SE, Muntii Pindului. Campia litorala de 60 km latime si depr. Korce (SE) sunt locurile mai joase. Ape: cursuri scurte, dar cu un potential energetic mare: Drin, in E, Devoli, in V, Vjose in S. Lacuri tectonice: Shkoder/Scutari, in NV, Ohrid si Prespes, in E. Clima: este mediteraneana pe fasia fertila, joasa, de coasta; in rest, de tip continental. Temp. medie anuala este de 27- C vara si 4- C iarna. Precipitatiile de l020-l520 mm/an. Flora si fauna: Vegetatie mediteraneana: arbori si arbusti care nu-si pierd frunzele iarna, fiind adaptati la uscaciune (laur, smochin, mirt, citrice). Peste 600 m paduri de stejar, de fag, iar in reg. muntoase conifere si pasuni alpine. Fauna: lupi, ursi, vulpi, sacali, capre negre, vulturul plesuv. Parcuri nationale care ocrotesc flora si fauna. Populatia: in afara de albanezii majoritari sunt etnici minoritari: greci, aromani, sarbi, bulgari. Concentrarea max. in partea centrala si pe litoral (la Adriatica) unde se intind campii si coline care grupeaza in jurul lor majoritatea populatiei, cat si depresiunile drenate de rauri. Rata natalitatii: 2l,6- ; a mortalitatii: 5,6- Pop. urbana: 37%. Resurse si economie: Agric. concentreaza 60% din pop. activa. Industria este relativ diversificata: ind. alimentara, textila, ingrasaminte chimice, otel prod. de energie electrica (hidrocentrale); produse petroliere. Resurse: grau, porumb, sfecla de zahar, tutun, vita de vie, citrice, bumbac, ovine, caprine, bovine, asini, peste; lana; piei. Res. minerale: petrol, crom, gaze naturale, cupru, fier, bitum, sare. Export: tutun, minerale, energie electrica. Perioada de tranzitie de la o econ. socialista la una de piata libera este marcata de convulsii sociale in detrimentul dezvoltarii economiei. Transporturi si comunicatii: cai ferate, flota comerciala. Aeroport la Tirana. Orase: Durres; Elbasan, Shkoder, Vlore, Korce. Istoria: in antichitate, A. era locuita de triburile ilire si trace; face parte din Imp. Roman (sec. I i. Hr.-IV d. Hr.); apoi din cel Bizantin. Primele nuclee statale albaneze apar in sec. XII-XIV. Ele opun rezistenta expansiunii Imp. Otoman, incepand din l389 si culminand cu lupta lui Skanderbeg (l443-68), rezistenta indelungata care este infranta dupa l478-79 prin caderea cetatilor Krujie si Shkodier. A. devine o provincie a Imp. Ototnan pentru mai mult de patru secole. Se impune is- lamismul. Urmeaza rascoale antiotomane; in timpul primului razboi balcanic, Congresul National Albanez (la Vlore) proclama independenta tarii (28 nov. l9l2), care este recunoscuta international. in l925 Adunarea Nationala declara A. republica. in l928 primul-ministru Ahmed Zogu devine rege. in l939 Italia anexeaza A.; in l943 A. este ocupata de germani. Dupa eliberarea terit. la 29 noiembrie l944, se instaureaza dictatura comunista. in l946 A se proclama republica populara, avand stranse legaturi cu Iugoslava lui Tito pana in l948, dupa care se apropie de URSS, ca model de edificare a socialismului (pana in l96l, in urma refuzului de a renunta la cultul lui Stalin). in '79-78 A. rupe relatiile cu China, datorita deosebirilor ideologice (acuza Partidul Comunist Chinez de revizionism) se izoleaza, considerandu-se singura tara care nu se abate de la marxism-leninism. Pana in l985 A. este condusa de Enver Hoja, care impune o dictatura sui-generis, aducand A. in starea de cea mai inapoiata tara a Europei. in l990, se impune multipartitismul. in l99l, A. isi normalizeaza relatiile cu statele occidentale; au loc alegeri legislative libere. in l992 opozitia condusa de Sali Berisha castiga alegerile legislative, devine presedintele statului. incep convulsii sociale, pe fondul saraciei si al coruptiei. Pe fondul prabusirii asa ziselor jocuri de intrajutorare si a contestarii alegerilor organizate in l997, sub presedintia lui Sali Berisha izbucneste un razboi civil de o extrema violenta, aproape toata populatia avand arme de foc. Intervin trupe de mentinere a pacii sub egida ONU. in l997 se tin noi alegeri legislative monitorizate international. inving socialistii. Proces de predare a armelor de foc de catre populatie. Statul: este republica prezidentiala, potrivit Legii cu privire la Principalele Prevederi Constitutionale ale Adunarii Poporului din l99l. Puterea legislativa este exercitata de presedinte si de Adunarea Poporului; cea executiva de Consiliul de Ministri numit de Adunarea Poporului. Institutii in curs de constituire. Multipartitism.

Andorra

Denumirea oficiala: Principatul Andorra

Capitala: Andorra la Vella (l6.000 loc.)

Limba oficiala: catalana

Suprafata: 465 km2

Locuitori: 7l.000 (l53 loc./km2)

Religia: catolicism 99%

Moneda: francul francez si peseta spaniola

Forma de guvernamant: monarhie

Ziua nationala: 8 septembrie

Geografia: A. este situata in Europa de Sud-Vest, in muntii Pirinei. Limite: Franta (N) si Spania (S). G. fizica: A. este o tara muntoasa, in bazinul superior al raului Valira, din bazinul fl. Ebru. Cele mai joase vai sunt de 900 m iar cele mai inalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) si vf. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate in NV. Terenul pastreaza urmele glaciatiunii cuaternare: lacuri glaciare, circuri glaciare. Clima: este aspra, iarna se produc avalanse. Precipitatii bogate. Flora si fauna: 25% din terit. A. este acoperita de paduri de pin si pin negru; pajisti alpine. Fauna (monumente ale naturii): capra neagra si cocosul de munte. Populatia: andorrani (30%); spanioli (55%), francezi. Concentrarea pop. pe vaile apelor. Rata natalitatii: l2- a mortalitatii 4- Rata pop. urbane: 63%. Resurse si economie: Economia se bazeaza pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic, activitate financiara intensa; taxe vamale reduse. Ind.: mici intreprinderi textile, de tigarete; prelucrarea lemnului. Agric. pastorala; se cultiva mici loturi de grau, orz, secara, tutun, vita de vie, cartofi. Cresterea bovinelor si ovinelor. Transporturi si comunicatii: A. are un trafic turistic intens si o infrastructura adecvata: vehicule; nu are cai ferate. Orase: Les Escaldes, Sant Julia de Loria. Istoria: A. se dezvolta la sudul regatului franc (carolingian), ca principat autonom. in sec. X A. este disputata de spanioli si francezi (episcopii spanioli de Urgel si contii de Foix, care vor deveni regi in Navarra). Din l607 conducerea va fi exercitata de capii statului francez. Pana in l982 A. platea o taxa simbolica (questia) Frantei si episcopului de Urgel (Spania). in l982 se alege prima oara un parlament national si in l993 se aproba prin referendum o noua Constitutie, care stabileste un regim parlamentar si intrarea A. in ONU. A. are uniune postala cu Franta si Spania. Statul: este co-principat autonom, conform Constitutiei din l993. Puterea legislativa este exercitata de Consiliul General; cea executiva de delegatii permanenti (reprezentand pe presedintele Frantei si pe episcopul de Urgel) si de un cabinet (Consiliul Executiv), numit de Consiliul General. Partide: P. Democratic al A. (f. l979 nelegalizat d.p.d.v. juridic).

Austria

Denumirea oficiala: Republica Austria

Capitala: Viena / Wien (l,5 mil. loc.)

Limba oficiala: germana

Suprafata: 84.000 km2

Locuitori: 8 mil, (95 loc. / km2)

Religia: catolicism 80%; protestantism

Moneda: silingul

Forma de guvernamant: republica

Ziua nationala: 26 octombrie

Geografia: A. este asezata in Europa Centrala (pe cursul mijlociu al Dunarii). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elvetia, Liechtenstein (V). G. fizica: A. este o tara alpina, cu o alt. medie de l000 m. Cca. 70% din terit. este acoperit de inaltimile Austriei Prealpine si de lanturile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai pastreaza ghetari. Acestia se impart in: Alpii Calcarosi Nordici, Alpii Centrali si Alpii Calcarosi Sudici, cu vai longitudi- nale adanci (ale cursurilor de apa: Inn, Enns, Mur, Drava). intre Dunare si Alpi este un platou ingust cu alt. De 305-6l0 m. in N. Dunarii sunt