Starea solurilor din România

Prin pozitia, natura si rolul sau solul este un component al biosferei si produs al interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentand o zona specifica de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului si descompunerilor. Solul si vegetatia acopera scoarta terestra, formeaza o unitate inseparabila, sistemul pedoecologic mondial, sistem in care planta si solul activeaza impreuna.

5.1. Calitatea solurilor

Pe teritoriul judetului Vaslui, prezenta orizontului A molic, constituie diagnosticul pentru clasa molisoluri, care se datoreste procesului caracteristic de formare, determinat de conditile specifice de solificare. Predomina in zona soluri cernoziomice si soluri cenusii.

Tipurile de sol identificate si suprafetele lor sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Nr.

crt. Clasa de soluri Tipul de sol Simbol Suprafata (ha) %

1 Molisoluri Cernoziom tipic erodat CZ 42.400 10.6

Cernoziom combic levigat CC 108.712 27.1

Sol cenusiu erodat CN 10.354 2.6

2 Argiluvisoluri Sol brun argiloiluvial erodat si

sol brun luvic BD + BP 45.690 11.4

3 Hidromorfe Lacoviste salinizata LC 8.416 2.1

Sol negru de faneata si sol gleic NF 5.382 1.3

4 Halomorfe Solonet, Solonceac si alte soluri saraturate SN - SC 2.208 0.6

5 Soluri neevoluate Sol nisipos PS 13.930 3.5

Sol aluvial si aluvio-coloidal, gleizate sau salinizate SA + CO 66.982 16.7

Protosoluri aluviale (aluviuni) AA 14.455 0.4

Soluri neevoluate (Regosol, Erodisol) ER 32.688 8.2

6 - Complexe de soluri in zone de alunecare si erodate - 61.555 15.5

TOTAL SUPRAFATA AGRICOLA

- 399.762 100

Tabel 5.1.

5.1.1. Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

Repartitia terenurilor pe grupe de folosinta este redata in tabelul urmator:

I. Terenuri agricole (ha)

II. Terenuri neagricole (ha)

1. Arabil = 287.307 1. Paduri = 78.002

2. Pasuni = 76.000 2. Ape, balti = 8.168

3. Fanete = 18.614 3. Drumuri = 11.242

4. Vii = 14.656 4. Curti, constructii = 14.820

5. Livezi + gradini = 3.185 5. Teren neproductiv = 19.846

TOTAL AGRICOL = 399.762 TOTAL NEAGRICOL = 132.078

TOTAL I + II = 531.840

Tabel 5.1.1

Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viata al plantelor si de a face posibila obtinerea de productii vegetale. Aceasta proprietate poarta numele de fertilitate, solul devenind o conditie vitala pentru "existenta si perpetuarea generatiilor viitoare".

Analizand tipurile de sol, din judet, din punct de vedere al fertilitatii naturale, rezulta ca cele mai fertile soluri sunt: cernoziomul cambic (108.712 ha), cernoziomul tipic (42.400 ha), solurile cenusii (10.354 ha), solul brun argiloiluvial si brun luvic (45.690 ha), iar cele cu o fertilitate scazuta fiind lacovistea salinizata (8.416 ha) si solurile halomorfe (2.208 ha).

5.1.2. Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate

Structura terenurilor agricole in judetul Vaslui pe clase de calitate si categorii de folosinta este redata in tabelele de mai jos:

Clasa de calitate Categoria de folosinta a suprafetei agricole - ha Total suprafata agricola pe clase de calitate

Arabil Pasuni, fanete Vii Livezi, gradini

I 21.465 244 401 18 22.128

II 85.983 3.905 2.372 200 92.460

III 107.580 16.182 5.237 789 129.788

IV 43.311 28.594 4.016 1.000 76.921

V 28.968 45.689 2.630 1.178 78.465

TOTAL

287.307 94.614 14.656 3.185 399.762

Tabel 5.1.2.

Din analiza tabelului se costata ca ponderea o detin terenurile din clasa a 3-a de bonitate cu suprafata de 129.788 ha.

5.1.4. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate

si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Situatia supraftelor degradate in anul 2003 se prezinta astfel:

a) Soluri degradate cu exces de umiditate sunt in suprafata de 16.641 ha. Excesul de umiditate imprima procesului de formare si evolutie a solului anumite particularitati specifice. Daca excesul de umiditate este temporar, pentru solurile hidromorfe, procesul de reducere alterneaza cu procesul de oxidare. Regimul hidric al solurilor cu exces de umiditate se caracterizeaza prin faptul ca aportul de apa din precipitatii (eventual inundatii) si stratul acvifer freatic este mai mare decat pierderile apei prin evapo-transpiratie, scurgeri si infiltrare. Deci, rezulta ca solurile cu exces de umiditate pot fi intalnite mai ales in zone cu exces de precipitatii, in luncile cursurilor de ape, pe formele de relief depresionare si in regiuni cu campii joase, unde nivelul apelor freatice este ridicat, iar drenajul extern al solului este defectuos.

Excesul de umiditate din solurile hidromorfe nu dauneaza plantelor in mod si mai ales prin faptul ca ocupand spatiul lacunar al solului inlatura aerul, reducandu-l cantitativ. In aceasta situatie se schimba si compozitia aerului (creste cantitatea de CO2 cu pana la 8%), scade continutul de oxigen; procesele de reducere in general determina si o scadere a raportului dintre Fe +3 si Fe+2. De remarcat ca, compusii fierului bivalent au o influenta nociva asupra plantelor atat in mod direct cat si prin reactia cu formele mobile de fosfor si azot. Astfel s-a costatat ca o parte din fosfatii asimilabili se fixeaza sub forma de fosfati de fier, aluminiu si mangan, nitrificarea este mult redusa iar nitratii existenti sunt folositi de catre unele microorganisme anaerobe.

Pe de alta parte, solurile cu exces de umiditate se incalzesc greu, primavara raman reci, iar zapada se topeste greu. In concluzie excesul de apa si lipsa de aer in profunzime, fac ca radacinile plantelor sa se dezvolte mai mult la suprafata, iar in perioadele secetoase sufera de lipsa de apa.

Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate se poate face prin:

- desecarea apelor de suprafata;

- drenajul apelor freatice sau desecarea combinata cu drenajul;

- amendarea chirnica a solurilor sau fertilizarea cu ingrasamant organic 40 - 60 t/ha pentru refacerea proprietatilor fizico-chimice a acestor soluri.

Oricum, masurile ameliorative vizeaza mai intai inlaturarea cauzelor care produc excesul de umiditate si apoi combaterea consecintelor negative.

Dupa obiectivele propuse si gradul de complexitate, lucrarile destinate ameliorarii solurilor cu exces de umiditate, pot fi considerate de natura:

- agrotehnica (adica modul de lucrare a solului);

- agropedoameliorativa (nivelarea de exploatare, modelarea in benzi cu coame, santuri colectoare provizorii sau permanente, afinarea adanca, drenajul cartita);

- hidroameliorative inlaturarea apelor provenite din perimetrele invecinate inlaturarea apelor stagnante, amenajarea corecta a sistemelor de irigatii, drenarea).

Urmarea eliminarii excesului de umiditate o constituie cresterea proportiei de aer din spatiul lacunar. Datorita unei bune aerisiri se intensifica procesele de oxidare a materiei organice si a compusilor minerali ceea ce duce la sporirea cantitatii de substante nutritive sub forma asimilabile, concentratia solutiei solului si coagularea coloizilor cu efect asupra formarii structurii, a imbunatatirii a porozitatii.

b) Solurile acide in judetul Vaslui sunt in suprafata de 2.127 ha. Aceste terenuri au fost identificate in perimetrul comunelor: Albesti, Berezeni, Epureni, Grivita, Hoceni, Rosiesti, Tutova, Vinderei si Vutcani.

Una din insusirile de baza ale solurilor acide consta in debazificarea