Reforma sistemului economic poate fi observata atat in sistemele capitaliste cat si in cele socialiste, dar acesta determina modificari, transformari diferite pentru fiecare din acestea.
Reforma economica a sistemului capitalist apare in general ca o evolutie naturala, se realizeaza gradual si este introdusa (declansata) de principiile descentralizarii. Reforma economica in sistemele socialiste este revolutionara prin natura ei, ea este abrupta si este introdusa de catre o autoritate centrala. Desi exista exceptii de la acesta clasificare simpla a reformei economice, ea este folositoare in examinarea si intelegerea acestui proces.
Sistemele economice au experimentat de-a lungul timpului reforma economica, acesta devenind astazi o caracteristica principala a acestora. Introducerea deciziei centralizate si a agricuturii colective in fosta Uniunea Sovietica catre sfarsitul anilor 1920, precum si introduceea acestui model centralizat in tarile din Europa de Est si in China dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, sunt exemple a unor schimbari rapide si fundamentale ale sistemelor economice. In aceste cazuri procesul decizional a devenit centralizat, piata a fost inlocuita de catre plan, proprietatea de stat a devenit dominanta comparativ cu proprietatea privata, iar recompensele morale au devenit constat mai importante decat cele materiale. Inlocuirea socialismului planificat cu un socialism in care muncitorii au un rol foarte important in procesul decizional, asa cum se intalnea in Iugoslavia anilor 1950, este un alt exemplu esential de modificare fundamentala a unui sistem economic. In final incercarea de a se trece de la economia planificata la economia de piata a tarilor din Europa de Est si a fostelor state care apartineau de Uniunea Sovietica reprezinta tot atatea modificari structurale ce-si pun amprenta asupra sistemelor economice.
Daca reformele sistemelor economice socialiste din trecut pot fi in general identificate ca un pachet de schimbari introduse de autoritatea centrala, reforma in sistemele economice capitaliste este mult mai dificil de a fi caracterizata. Sistemele economice contemporane ale tarilor industrializate sunt evident diferite fata de ceea ce reprezentau aceste sisteme in urma cu 100 de ani. Si aceste sisteme au suferit modifcari fundamentale mai ales in urma trecerii de la un sistem economic la altul (ex.feudalism la capitalism). Modificarile s-au facut gradual, pe parcursul mai multor decenii, ceea ce face dificila incercarea de a delimita temporal strict perioda de tranzitie. Cand resursele sunt alocate prin intermediul pietii, modificarile in procedurile de alocare a resurselor sunt mult mai putin vizibile decat atunci cand sunt facute de catre o autoritate centrala. In acelasi timp istoria furnizeaza suficiente exemple de sisteme economice contemporane unde modificarile structurale au fost evidente si in sistemele economice capitaliste. Cele mai sugestive exemple au in vedere fie privatizarea din perioada "Doamnei de Fier" din Marea Britanie, fie nationalizarea anumitor obiective economice realizata in Franta, fie programele majore de angajare deplina a fortei de munca din SUA promovate de anumiti presedinti americani dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.
Pana acum reforma economica s-a identificat ca fiind - "o serie de modificari a caracteristicilor unui sistem economic, modificari ce variaza de-a lungul timpului atat in sistmele economice socialiste cat sistemele economice capitaliste". Un program de reforma odata dezvoltat, nu inseamna va fi si implementat. Intrebarea care se ridica este: Cum implementarea unei reforme economice poate fi realizata si cum poate fi masurata?
Masurarea procesului de implemetare al reformei economice este o problema complexa. Dintr-un anumit punct de vedere, reforma economica este introdusa in general, in efortul de a modifica rezultatele economice, prin schimbarea caracteristicilor sistemului. Se poate analiza implementarea reformei prin prisma rezultatelor economice ori direct, analizand modificarile facute asupra caracteristicilor sistemului. In conditiile in care nu se pot evalua rezultatele economice si nici modificarea caracteristicilor sistemului se considera ca reforma a esuat ? Mai mult decat atat cum pot fi identificate elementele de baza care sa permita cuantificarea reformei economice? Spre exemplu: daca un program de reforma intentioneaza sa modifice cateva componente ale sistemului economic, dar in realitate nu o face, cum ar trebui emise judecati de valoare obiective in legatura cu aceste componente?
Problema evaluarii procesului de implementare a reformei nu este deosebit de dificila pentru orice sistem economic. Multi specialisti argumenteaza faptul ca reforma economica din fosta Uniunea Sovietica, din era pre-Gorbaciov a esuat (reforma Cosaghin din anii 60).
Majoritatea schimbarilor din sistemele economice capitaliste prezinta de asemeni controverse, si deseori este dificil de a evalua efectiv care au fost modificarile aduse sistemului si care s-au implementat in numele reformei.
De multe ori reforma poate esua din motive diverse. In cele ce urmeaza se va intreprinde o analiza cat mai amanuntita in aceasta problematica.
In primul rand s-a sesizat ca izolarea anumitor modificari ale caracteristicilor sistemului fata de modificarile rezultatelor economice este dificila. Analizand modificare rezultatelor economice, care este certitudinea ca noile rezultate nu sunt urmarea actiunii altor forte decat schimbarile sistemice? Autorii sovietici au argumentat ca reforma Cosaghin din 1965 a fost implementata deoarece managerii intreprinderilor sovietice au propus noi reguli in implementarea procesul decizional (managerial). Observatorii occidentali sustin faptul ca reformele respective nu au fost implementate si ca urmare performantele economice sovietice nu au fost imbunatatite pana in anii 1970.
In al doilea rand unele din aceste reforme au esuat si datorita faptului ca ele au fost grest implementate sau doar partial implemantate. Spre exemplu unul din obiectivele privatizarii din Europa de Est il constituie descentralizarea procesului decizional si translarea acestuia de la nivel central la nivel de intreprindere. Cu toate acestea unii specialisti au remarcat faptul ca acolo unde se intalnesc concentrari industriale ridicate, rezultatele privatizarii din punct de vedere al procesului decizional, pot fi diferite fata de cele anticipate de reformatori. In acest sens, desi reformatorii cauta beneficiile mecanismului competitiei de piata, in realitate structura industriala se poate transforma intr-un monopol care genereaza o serie de efecte mai mult sau mai putin benefice asupra sistemului. Un alt exemplu poate fi legat de preturile administrate de catre stat. Daca acestea sunt inlocuite cu cele stabilite de catre mecanismele pietii, preturile pot evolua in directii total nedorite in cadrul sistemului reformat. Reforma preturilor trebuie insotita de o serie de modificari ale procesului decizional.
In al treilea rand este dificil de a delimita in practica modificarile politicilor economice de modificarilor sistemului. In acest sens implemantarea unei politici economice care nu este insotita de o serie de schimbari sistemice necesare, va creea ca rezultat ineficienta politicii respective.
In final pe masura ce se analizeaza progresul reformei economice, devine evident ca modificarile structurale depind de natura reformei
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
