Spre deosebire de epocile anterioare, cand dauna din activitatile economice era relativ mica si natura avea forte destule pentru restabilirea echilibrului ecologic, in conditiile actuale situatia s-a schimbat brusc. Criza ecologica globala, ce se manifesta in diferite forme, a devenit o realitate.
O problema ecologica centrala, indeosebi in tarile subdezvoltate, este apa potabila poluata. Aproape un miliard de oameni pe glob nu au acces la apa curata. Peste trei milioane de oameni, in majoritate copii, mor annual din cauza apei potabile poluate. Purificarea apei necesita resurse colosale, dar acest lucru este indreptatit si in toate tarile se iau masuri de constructie a sistemelor de purificare a apelor.
Odata cu trecerea la economia de piata, o responsabilitate mare revine intreprinderilor din sectorul privat.
Dauna ecologica in urma gospodaririi din fosta U.R.S.S. a transformat, conform constatarilor expertilor straini, pamanturile agricole intr-un adevarat pustiu. E nevoie sa treaca multi ani, pana cand statele noi constituite isi vor putea asigura populatia cu produse si pana cand se vor transforma in concurenti reali in domeniul agriculturii.
Aplicarea pesticidelor in Moldova s-a facut de 13 ori mai intens decat pe celelalte teritorii ale fostei U.R.S.S. DDT a fost interzis, dupa ce a otravit peste 12 milioane de hectare de pamant arabil.
Cheltuielile pentru purificarea solului imbinat cu erbicide si pentru lichidarea daunelor aduse de poluarile industriale sunt enorme. Pamantul e amenintat de erozie si de alte pericole, agricultura confruntandu-se si cu alte probleme. In urma folosirii intensive si incorecte a pamantului si a altor resurse naturale, in Republica Moldova s-a creat o situatie ecologica grava, s-a redus simtitor stabilitatea productiei agricole.
Indicii de folosire si presiune asupra potentialului natural in Moldova sunt cei mai mari in comparatie cu tot teritoriul fostei U.R.S.S. Teritoriul economic activ al republicii constituie 95% din suprafata.
Procesul de utilizare a resurselor naturale imbina o totalitate de transformari si modificari ale resurselor naturale, caracterizate prin cicluri de resurse. Activitatea economica denatureaza in fond mersul esential al ciclurilor naturale si provoaca crize ecologice, conflictul "om-natura".
Republica Moldova este o zona unicala pe glob dupa caracterul compact al terenurilor funciare fertile, clima s.a. Principala bogatie patrimoniala a tarii, indiferent de daunele pricinuite, ramane a fi pamantul ei. In republica 80% din teritorii le constituie cernoziomurile cu 1-1,5 metri grosime. Desi pamanturile republicii sunt foarte variate (745 feluri de soluri), sunt supuse eroziei si acumularii de saruri, totusi cele fertile predomina. Din 33,7 mii de km2 de suprafata 32,0 mii km2 constituie teritoriul economic activ. Fiecarui locuitor al Republicii Moldova ii revine mai putin (in medie) de 40 de ari de pamant agricol.
Presiunea comparativa asupra naturii Tabelul 1
IndiciiUcrainaMoldova
Densitatea populatiei la 1 km2
Asigurarea cu apa potabila la 1 km2, m3 pentru o persoana, m3
Impadurirea teritoriului, %
Asigurarea cu resurse energetice si combustibil, %
Cota de pamant agricol in fondul funciar, %
Cota de pamant arat, %
Ingrasaminte minerale la 1 ha, kg
la 1 ha de aratura, kg84,5
67,1
0,8
13,8
"
69,6
58,8
120,7
153,4123,1
20,1
0,2
8,9
0,7
75,9
67,3
170,8
196,1
Pentru a stopa deteriorarea situatiei ecologice prin activitati economice intense, e necesara o remaniere cardinala a principiilor de organizare a gospodariei agricole.
Pentru a restabili nivelul subteran al apelor, nu mai trebuie sa fie cultivate luncile raurilor si rauletelor, dandule posibilitatea de a reanvia. E necesara o revedere a opiniilor cu privire la rotatia semanaturilor, la circuitul solurilor, trebuie luate masuri contra poluarii industriale ale solului. Numai crearea unui echilibru intre activitatea economica agricola si mediul natural poate schimba situatia ecologica din Republica Moldova.
Activitatea de productie in extindere comporta pericolul efectului "de sera", si, in rezultat, supraincalzirea planetei noastre, ce ar putea avea consecinte ecologice imprevizibile. In tarile inaintate, indeosebi in S.U.A., cresc considerabil alocatiile pentru ocrotirea mediului ambiant. Tot in S.U.A. multi savanti eminenti au constatat ca cresterea temperaturii pe Pamant va fi foarte neinsemnata in urmatorii o suta de ani. La forul ecologic international din Rio-de-Janeiro in iunie 1992 s-a ajuns la intelegerea ca in caz ca va spori pericolul cresterii temperaturii globale, se vor lua masuri serioase.
In Republica Moldova precum si in alte tari, poluarea mediului aerian a ajuns la un nivel amenintator. In legatura cu faptul ca noxele se deplaseaza cu aerul pe intregul glob, poluarea atmosferei are un caracter planetar.
Rolul de baza in poluarea atmosferei revine evacuarilor de la transportul auto, cazangerii, centrale termoelectrice, intreprinderi industriale. Transportului auto ii revin 60% din volumul total al poluantilor atmosferei, industriei - 17%, sistemului energetic - 14%, arderea deseurilor - 9%. Conform datelor bibliografice, evacuarile specifice in rezultatul arderii unei tone de combustibil conventional, constituie:
- oxid de carbon - 395 kg;
- oxid de azot - 20 kg;
- hidrocarburi - 34 kg;
- aldehide si acizi organici - 1,4 kg.
Evacuarile in atmosfera a substantelor nocive gazoase si lichide de la transportul auto pentru anul 1990 in Republica Moldova a constituit circa 545,8 mii tone, inclusiv:
- oxid de carbon - 432,1 kg;
- bioxid de azot - 24,5 kg;
- hidrocarburi - 82,8 kg.
In afara de afectarea directa a sanatatii omului noxele, nimerind
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
