Menagement general

1 Conceptul de management

Din l. latina ,,manus"- mina, cu semnif.de ,,a tine in mina", ,,a conduce in mod eficace".

Dictionar. explicativ al limbii romane def. not. de mg. ca: - act. si arta de a conduce;

- ansamb. act. de org., conducere si gestionare a intrep.

Mg. ca stiinta- ansamb. de princip., reg., procedee, tehnici si instrum. cu caracter general care asig. utiliz. optima a RN, RM, RU, RI si RF in scop. ating. obiectiv. prestab.

Mc Kensie def. mg.- un proc. in care mg-er. opereaza cu 3 elem. fundam.: idei, lucruri si oameni, realiz. obiectiv. prestab. Robbins sust. ca mg.- un proc. de realiz. efic. a act. cu si prin intermed. oamenilor.

Nu exista o def. gener. acceptabila. In linii gener., mg- un proc. in care mg-er. util. RU, RM, RF, RI in scop. obt. obiectiv. prestab.

Mg. ca stiinta, practica, arta. Mg. are o configuratie tripla. M/intii de toate mg. este o stiinta. Ca stiinta manag. stab. princip., legi, met., tehn. care sunt util. m/apoi de mg-eri in ved. crest. eficac. si efic. act. desf.

Stiinta, la rindul sau, incepe in practica. Practica presup. observarea si colect. de date, aplic. met. si tehn. puse la dispoz. de stiinta. Acest proc. include munca de zi cu zi a mg-er. in cadrul intrep.

Este neces. de ment. ca mg. este o arta, deoarece capacit. de mg-er este un talent specif. de a dirija cu succes o afac. econ. Mg. este nu atit un dom.de act., cit un mod.degindire si calit.aparte ale omului.Lipsa acest. talent cauz.o decurgere tot m/lenta la o econ. moderna.

Relatii de mg.-raport. ce se stab. intre componentii unei org. in proc. org., coord. si control. act. econ. a intrep. Tipuri:1) relat. social-econ.- relat. de mg. sunt dependente de relat. de prod.;2) relat. tehn.-mat.- relat. de mg. sunt dependente de mijl. de munca, suportul tehn.-mat. al intrep.;3) relat. umana- relat. de mg. sunt dependente de componenta colectivitatii intrep. si de cultura sa org.

Tema1. Management

2 Managerul

Manager- pers. care e responsab. de transf. energ. gindirii in energ. act. El e cel ce prevede, org., coman., coord. si contr. act. intrep. in scop. ating. obiectiv. prestab.

Mg-er. dirij. intreg. proc. de prod. El treb. sa imbine in sine m/multe calitati, R. Katz le-a grupat in 3 tip.:

a)calitati tehnice-cunostinte din dom. de specialit.;

b)calitati umane- cunostinte din dom. rel.umane, de a comunica cu oamenii;c)calitati concept.-abilit.de a prevedea, a org., a coman., a coord.si a controla act. econ. a intrep.

Roluri mg-eriale ale lui Mintzberg:1) roluri din dom. interpers.:- reprezentare- oblig. de nat. ceremoniala;

- lider- cond. cu personalul;-agent de legatura- ment. contacte;2) roluri din dom.informat.: - observator- interog. personal., cauta inf.; - diseminator- difuz. inf. personalului; - purtator de cuvint- transm. inf. in exterior; 3) roluri din dom.deciz.: - intreprinzator- implem. idei noi; - negociator- incheie contracte;

- distribuitor de res.- repart. res. disponib.; -minuitor de disfunctionalitati- rez. anum. probl. fortat.

Stiluri mg-eriale:1) stil autoritar- se caract. prin situarea pe prim-plan a relat. ierarhice, placerea de a comanda. In grup. in care se exerc. un stil autoritar, deseori, apare o atmosf. tensionala ce infl. nemijlocit act. in intrep.;2) stil participativ- se caract. prin uturinta de a colabora cu oamenii, crearea unui climat de munca deschis. In grup in care se exerc. un stil participativ se inreg. relat. bune intre colegi;3)stil participativ-autoritar- imbina cal. celor 2 tipuri. Stil.participativ necesita si autoritarismul fata de anum. situat. si fata de anum. subordonati.

Tema2. Evolutia practicii si gindirii MG.

1 Formarea si dezv. stiintei mg.

Mg. a aparut o data cu constit. primelor colectivit. umane. In comuna primitiva se constit. diverse forme ale org. sociale, iar in calit. de conducator se desemnau cele m/inzestrate pers.

Odata cu evolut. soc., s-au marcat si schimb. imp. in act. de mg. In per. sclavagista apar deja primele forme de conducere macrosoc., cresc dimens. colectiv. umane, se dezv. fact. de prod., se dezv. sist. informat.

Feudalismul aduce si el progrese in st. mg. Se diversif. sist. de conducere, predom. conduc. de tip autoritar. Continua sa se dezv. sist. informat., creste gr. de ierarhizare. St. mg. se contur. abia in sec.XX, in capitalism. O contrib. insemn. in st.mg. au avut Henry Fayol si Frederic Taylor, care sint consid. drept ,,parinti ai st.mg.". Ei au analiz. p/u 1 data proc. de mg., deoseb. struc. org., elab. o serie de princip., legi si met. de conducere.Ulterior si multi alti specialisti au contrib. la eval. st.mg.

Tema2. Evolutia practicii si gindirii MG.

2 Doctrinele de management

In evol. mg. ca act. practica, au aparut o serie de curente grup. dupa princip. si modalit. de gind. in urm. doctrine de mg.:1) sc. clasica- aceasta sc. a avut o contrib. imp. in perfect. mg.ca act. prctica. Caracteristic acestei sc. este elab. unor princip. in st. mg. care sa constit. drept ghid in act. practica, consid. princip. universale, indif. de obiectul condus, consid. organizatiei ca un sistem inchis, neglijind raport. cu mediu;2) doct. relat. umane- aceasta sc. plaseaza pe prim-plan fact. uman si promov. unui mg. participativ. Adica, atunci cind este vorba de conlucrare in grup, oamenii treb. sa-si intel. reciproc act.;3) sc. empirica- aceasta sc. se baz. pe util. analizei si studiul. de cazuri. Adica, atit studiul succeselor cit si al greselilor conducatorilor ofera cercetatorilor posib.de a aplica tehnicile cele m/efic.;4) sc. sistem. sociale- aceasta sc. consid. intrep. ca un sist. social, adica ansamb. rel.interum. Conduc. este centrul comunic. ce are rol de a primi inf., de a le stoca, prelucra si a le raspindi in intrep.;5) sc. contextuala- relativ m/recenta, sust.ca nu exista o sg. cale ,,cea m/buna" de a cond., deci mg. e infl. de contextul in care se realiz.

Tema2. Evolutia practicii si gindirii MG.

3. Teoriile doctrinei relatiilor umane

TeoriaX:- fiinta umana este inevitabil predispusa la delasare in munca, pe care ar evita-o daca ar putea;

- datorita delasarii si dispret. fata de munca, oamenii treb. constrinsi, controlati, condusi p/u a-i face sa munc.;- omul mediu pref. sa fie condus, doreste sa evite raspund., vrea sa fie linistit;- omul mediu doreste sa-si maxim. doar avantaj. mat., neglij. cele psihosoc;

TeoriaY:- omul mediu se poate autocontrol. si autocond. p/u realiz. obiectiv. org.;- omul mediu invata nu numai sa accepte, dar si sa-si asume responsab.;

- omul mediu nu doreste sa-si maxim. doar avantaj. econ., dar si pe cele psihosoc.;- control. si amenintarea nu sunt sg. mijl. de atragere a executant. la realiz.obiectiv.

TeoriaZ:- stabilitate in munca;- liderul lasa angajatii sa ia decizii, are incredere in ei;- intelegerea este luata in consens, deci puterea si autor. este impartita;

- responsab. individuala;- liderii sunt orient. catre grup.

Tema3. Principiile managementului

1 Principiile managementului

La baza mg. se afla un ansamb. de principii care servesc drept un ghid in act. Princiipile-un sist. pe baza caruia se concepe si se modeleaza mg. org. si comportam. mg-er.

Rolul princip. este f/te imp., deoarece ele servesc drept calauza in abordarea explicare si solutionarea problemelor manag. Princip. mg. au fost formul. inca de F. Taylor si H. Fayol.

Principiile mg-eriale lui F. Taylor:1) inloc. met. tradit. prin met. stiint. bazate pe analiza tuturor elem. de conducere;2) select. lucrarilor pe baza unor criterii elab. stiintific;3) colab. intre muncit. si administr. p/u a aplica in practica met. stiint.;4) ridic. niv. muncii tehnicierilor in scop ridic. niv. econ. lucrarilor;

5) apropierea niv. tehnic de nevoile productiei;

6) unific. si standartiz. proc. tehnol. in proc. muncii;