Impactul politicii monetare asupra comerțului exterior și a ISD

Intr-o economie de piata, pentru a influenta evolutia unor fenomene economice, statul poate folosi balanta de plati, miscarile de capital si, implicit, situatia monedei din tara respectiva. Evolutia balantei de plati a unei tari este in stransa legatura cu evolutia economica a tarii respective si reflecta angrenarea in circuitul economic mondial.

Deficitul contului curent a atins un varf in 1990, ce nu a mai fost depasit pana in 2004, pe seama importurilor masive imediat dupa revolutie, datorita lipsurilor de tot felul de bunuri de pe piata romaneasca. Deficitul scade de aproape trei ori in 1991, pentru ca sa creasca iar in 1992. In urmatorii ani scade mai intai mai putin in 1993, pentru ca in 1994 sa scada de aproape trei ori, atingand nivelul cel mai scazut din 1990-2002. Aceasta redresare se datoreaza cresterii volumului productiei interne si ridicarii nivelului calitativ al acesteia in 1993, tendinte manifestate cu putere si in 1994, fapte ce au determinat cresterea accentuata a exporturilor si o crestere mai mica a importurilor. Deficitul se accentueaza insa in urmatorii ani, de la un an la altul, cu o mica redresare in 1997, pentru ca in 1998 sa atinga un nivel comparabil cu varful din 1990.

In anul 1998 deficitul contului curent a atins cel mai ridicat nivel din perioada 1991-1998 in valoare absoluta, iar ca pondere in PIB a fost depasit numai in anul 1992. Sursa principala a deficitului a fost cresterea importului net de bunuri si servicii, dar si repatrierea veniturilor de catre investitorii straini.

Balanta de plati a fost puternic influentata, in prima parte a anului 1999, de scaderea cererii externe, in special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al serviciului datoriei externe, de accesul dificil la finantare externa, de inrautatirea climatului investitional si de repatrierea capitalurilor termen .

Sursa: Elaborat dupa datele statistice ale BNR, Raport asupra Balantei de plati externe si pozitiei investitionale 1990 -2005 si Buletinul lunar al BNR, iunie 2006 (pentru 2006, datele sunt partiale, pentru primele sase luni)

Accentuarea dezechilibrului extern in 2001 poate fi pusa pe seama competitivitatii inca reduse a exporturilor romanesti si aprecierii monedei nationale in termeni reali.

In anul 2002 balanta de plati a Romaniei a reflectat o ameliorare a contului curent - favorizata de reducerea importului net de bunuri si servicii si de intensificarea transferurilor curente nete, pe fondul consolidarii cresterii economice si al imbunatatirii rating-ului de tara.

Din anul 2003, deficitul contului curent al balantei de plati a inceput sa se majoreze fata de anii anteriori, principala cauza a acestei evolutii reprezentand-o accentuarea dezechilibrului generat de fluxurile comerciale externe, determinata de adaptarea insuficienta a producatorilor interni la cerintele pietelor interne si internationale, de progresele reduse in dezvoltarea sectoarelor generatoare de exporturi cu valoare adaugata mare si de intensificarea concurentei pe plan international.

In anul 2005, balanta de plati a Romaniei a consemnat adancirea soldului negativ al contului curent fata de cel inregistrat in anul precedent, la un nivel maxim inregistrat pentru intreaga perioada analizata.

Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale. Accentuarea deficitului comercial fata de anul precedent s-a produs ca efect al temperarii exportului catre zona euro, in conditiile mentinerii ratei de crestere a importului.

In ceea ce priveste schimburile comerciale externe, primele sase luni ale anului 2006 nu a adus modificari notabile. Desi valoarea exporturilor a crescut fata de perioada similara din 2005, deficitul comercial a continuat sa se adanceasca. Dificultatile intampinate de oferta interna in satisfacerea exigentelor cererii s-au reflectat in continuarea expansiunii achizitiilor de pe piata externa, valoarea importurilor atingand un nou maxim istoric.

Din punct de vedere structural, deficitul contului curent se datoreaza in principal deficitul comercial cu ponderi de circa -50-60% in ultimii ani, desi maximul a fost atins in primii ani de tranzitie 1991-1992, cand ponderile atingeau -80%, apoi balantei veniturilor cu ponderi de -20-30%, acestea fiind contrabalansate de excedentul balantei trasferurilor curente, cu ponderi de circa +50%, in timp ce serviciile au cunoscut intai solduri negative, pana in 2002, apoi pozitive in 2002-2003 si iar negative in 2004-2005, insa ponderile in deficitul contului curent au fost reduse in ambele situatii, comparativ cu soldurile celorlalte balante mentionate (figura nr. 2).

Sursa: Elaborat dupa datele statistice ale BNR, Raport asupra Balantei de plati externe si pozitiei investitionale 1990 -2005 si Buletinul lunar al BNR, iunie 2006 (pentru 2006, datele sunt partiale, pentru primele sase luni)

Incasarile care alimenteaza contul curent (graficul nr. 3) se datoreaza in mare masura exportului de bunuri, care inregistreaza cel mai mare nivel al sau in 1990 (86,2%), fapt datorat perioadei imediate de dupa revolutie cand structura exportului si distributia sa geografica era una stabila, urmand ca in anii urmatori acesta sa inregistreze o usoara scadere. Ponderea exportului in totalul incasarilor contului curent scade in 1991 la 80,08% pe fondul cresterii incasarilor din servicii, ca apoi in 1992 sa fie iar ridicata (83,7%). Pana in 1996, exportul de bunuri scade valoric, urmand ca apoi sa creasca iar usor. Din 1999 pana in 2001, exportul de bunuri isi diminueaza ponderea constant, pe fondul cresterii ponderii incasarilor