Factorii implicați în procesul creșterii economice

Totalitatea factorilor ce intervin in functionarea economiei nationale si care se manifesta prin rezultatele macroeconomice sunt implicati, direct sau mediat, in procesul cresterii economice. Unii dintre ei au o actiune directa si caracter prioritar si decisiv, altii mediata de primii.

In cadrul factorilor cu influenta nemijlocita, decisiva, asupra cresterii economice se inscriu, factorii de productie: factorul uman (resursele de munca), factorul material (resursele naturale si echipamentele de productie acumulate), factorul informational tehnologic.

Factorii cresterii economice au un mod specific de actiune, in raport de importanta lor prioritara si de caracterul actiunii lor - direct sau mediat. Fiecare factor al cresterii economice se abordeaza sub aspect tridimensional : cantitativ, calitativ si structural.

Factorul uman intervine in procesul cresterii economice prin sporirea volumului muncii prestate la scara macroeconomica, precum si a calitatii acestui factor, exprimata sintetic prin productivitatea muncii.

Sub aspect cantitativ factorul uman se concretizeaza in volumul de manopera prestata de populatia ocupata in cadrul timpului efectiv de munca. Actiunea factorului uman in procesul cresterii economice tine de dinamica ocuparii populatiei disponibile. Cresterea numarului de locuri de munca se asociaza cu cresterea economica, desi specialistii au pareri diferentiate privind natura si sensul acestei dependente. Teoretic, sporirea ratei ocuparii prin crearea de noi locuri de munca stimuleaza cresterea economica. Totusi, exista si opinii care considera ca, de fapt, extinderea ocuparii este mai degraba o consecinta decat o premisa a procesului de crestere, care s-ar datora efectului de antrenare pe care sporirea PNB ar avea-o asupra fondurilor destinate investitiilor.

Din punct de vedere calitativ, actiunea factorului uman in procesul cresterii economice se exprima prin calitatea acestuia, dependenta, in principal, de calificare si motivatie in munca si prin productivitatea muncii, influentata si de inzestrarea tehnica a muncii. Asemenea evolutii sunt, in general, subsumate ideii de progres calitativ al factorului uman, sub influenta progresului tehnic, a motivatiei in munca si a cadrului organizational.

Importanta acestei dimensiuni decurge din existenta, la nivelul ei, a unor rezerve teoretic nelimitate, ce pot fi mobilizate prin decizii adecvate, partial fara eforturi investitonale.

Specificitatea dimensiunii calitative a factorului uman al cresterii economice este relevata de conceptul de ,,capital uman", care sintetizeaza totalitatea cunostintelor si competentelor profesionale rezultate din procesul educational si consolidate prin acumularede experienta la locul de munca.

Dimensiunea structurala se refera, in cazul factorului uman, la structurile specifice ocuparii, respectiv pietei muncii. In fiecare sistem economic national exista o ierarhizare a sectoarelor, ramurilor sau grupelor de activitati, atat in functie de numarul personalului ocupat, cat si de productivitatea si calitatea specifice muncii in domeniul respectiv. Intre ramuri, sectoare, firme, au loc transferuri de personal care decurg din anumite tendinte ale pietei muncii si care influenteaza aportul factorului uman la cresterea economica. Un rol important in declansarea acestor procese revine, pe termen mediu si lung, tendintelor tehnico-stiintifice, reflectatede sistemul de invatamant si de cererea de locuri de munca pentru ramuri si firme situate pe pozitii tehnologice avansate. Aici intervin si orientarea investitiilor de dezvoltare, ca si interesul intreprinzatorilor de a-si plasa capitalul in ramuri preferate pentru sansele de competitivitate pe care le ofera.

Cresterea economica a oricarei tari este rezultatul actiuni conjugate a doua categorii de factori: interni si externi. Cei interni, legati de eforturile pe care le face fiecare popor pentru a-si dezvolta economia, au un rol determinant,factoriice sunt implicati direct in procesul de productie si genereaza cresterea economica: munca, factorul material (resursele naturale si echipamentele de productie) la care se adauga progresul tehnic

Factorul uman influentiaza marimea venitului national prin cantitatea si calitatea fortei de munca si prin eficienta utilizarii acesteia, adica prin productivitatea muncii

Factorii cresterii economice pot fi abordati sub aspect cantitativ, calitativ si structural.

Latura cantitativa se refera la volumul global al fiecarui factor presupunind constant randamentul lor. Aspectul calitativ face apel la randamentul utilizarii resurselor productive. Dimensiunea structurala evidentiaza proportiile in care se combina factorii de productie, reflectind contributiile de ordin cantitativ si calitativ la cresterea economica.

Aspectul cantitativ trebuie analizat din punct de vedere global, al structurii populatiei si al repartitiei sale geografice.

Analiza globala presupune luarea in considerare a doua notiuni: statica, aceea a nivelului absolut al populatiei la un moment dat, adica la un stadiu determinat al tehnologiei, si dinamica, aceea care se refera la rata de crestere dorita a acestei populatii.

Privind sub aspect structural populatia, avem o structura pe virsta si una pe profesii.